Muzeul
Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ vă invită în perioada 29 - 30 iunie 2017, între orele 10.00 -16.00, sala Victor Ion Popa,
la al VI-lea Simpozion „Petre Oprea” de
istoria artei româneşti. Inițiat în anul 2012 de către
Federaţia Română a
Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO în memoria istoricului și
criticului de artă Petre Oprea
(1928-2011), simpozionul, care are loc în preajma zilei de Sfinții Petru și Pavel, a fost de la bun început
susținut de Comitetul Naţional Român – Consiliul
Internaţional al Muzeelor (ICOM), Societatea Colecţionarilor de Artă din
România și, în mod deosebit, de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”,
totodată gazdă a manifestării. În cadrul simpozionului
vor susţine comunicări istorici şi critici de artă, muzeografi, artişti
plastici, colecţionari şi alte categorii preocupate de fenomenul artei
româneşti, trecute şi actuale. Scopul organizatorilor este de a continua
abordarea complexă a istoriei artei plastice românești, iniţiată de Petre
Oprea, cel care a introdus în cercetarea domeniului studierea sistematică a
colecţionismului de artă, a grupărilor artistice, a sistemului de burse pentru
artişti, a comerţului de artă, a istoriei criticii de artă şi multe alte teme
nestudiate anterior.
Începând
cu a doua ediție (2013), simpozionul a fost însoțit de o expoziție cu lucrări
aflate în diferite colecții private. Anul acesta expoziția reunește lucrări ale
unor artiști plastici comentați de Petre Oprea și se va vernisa în data de 29
iunie 2017, ora 12.00, în Sala de Sticlă a Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie
Gusti”, din Șos. Kiseleff nr. 28. Expoziţia va putea fi vizitată de
miercuri până
duminică, între orele 10.00 și 18.00, până la 30 iulie 2017.
Expoziţia
Artişti
plastici comentaţi de Petre Oprea
Pictură, sculptură și grafică românească din
colecţii particulare
Vernisaj joi, 29 iunie, ora 12, Sala de sticlă, Şos.
Kiseleff, nr. 30
Începând cu a doua ediţie din anul 2013 a
Simpozionului „Petre Oprea“ de istoria a artei româneşti s-a organizat şi o expoziţie cu lucrări de artă
aflate în diverse colecţii particulare. Iată că această iniţiativă a
colecţionarilor Karlfried Patzelt, Liviu Gavrilescu şi a regretatului Dan
Zlatanovici, toţi trei membri ai Societăţii Colecţionarilor de Artă din
România, a ajuns la a cincea ediţie graţie perseverenţei organizatorilor şi a
participării a tot mai mulţi colecţionari. Şi multe dintre operele prezentate
sunt importante, fără îndoială şi ca urmare a inspiratei teme a expoziţiei.
Organizatorii expoziţiei şi respectiv ai catalogului au revăzut publicaţiile
semnate de Petre Oprea, inserând în catalog cele mai sugestive judecăţi de
valoare ale acestuia faţă de opera multor artişti plastici români. În scrierile
acestui istoric şi critic de artă, deopotrivă apreciat de experţii de artă,
muzeografi, colecţionari şi iubitori de artă, apar mii de nume de artişti
întrucât încă din tinereţe, el a abordat fenomenul artistic în toată
complexitatea lui, mai degrabă decât să se limiteze în a studia opera unor mari
artişti cărora să le consacre monografii consistente. Desigur că ambele
demersuri sunt necesare şi complementare în studiul artei româneşti, dar timp
de mai multe decenii , Petre Oprea a fost aproape singurul care a studiat
sistematic fenomenul colecţionării obiectelor de artă, istoria criticii de artă
şi rolul ei în fiecare etapă în stabilirea ierarhiilor artistice, rolul
statului, la început extrem de timid, în sprijinirea vieţii artistice şi multe
altele. Totuşi, şi el a studiat sistematic opera câte unui artist – aş aminti
aici doar trei nume: Francisc Şirato, M. H. Maxy şi Marius Bunescu –
contribuţiile sale fiind de neocolit pentru oricine se apleacă asupra
activităţi acestora. Prezentul catalog nu este exhaustiv faţă de titlul ales
având în vedere miile de nume care ar trebui acoperite. Dar este un început pe
care organizatorii l-ar dori continuat astfel încât prezentarea de lucrări
aflate în colecţii particulare să fie totodată şi un prilej de a rememora
afirmaţiile istoricului şi criticului de artă Petre Oprea, mentor mai mult sau
mai puţin ai multor iubitori de artă din ziua de azi.
Mihaela Varga
