29.10.2015

Expoziţia "Lada cu zestre. Nunta în cultura şi tradiţia din Nordul Rusiei", 5 - 29 noiembrie


Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” în parteneriat cu Centrul rus de ştiinţă şi cultură Bucureşti, Ambasada Federaţiei Ruse în România şi Muzeul Etnografic Rus organizează în perioada 5 – 29 noiembrie expoziţia „Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei, eveniment ce are loc în cadrul Zilelor Culturii Ruse 2015.

Expoziţia reuneşte obiecte din colecţiile Clubului Etnologic Parascheva  din Sankt Petersburg şi este dedicată unuia dintre cele mai complexe şi spectaculoase fenomene ale culturii tradiţionale - nunta din Nordul Rusiei. Publicul va avea ocazia să vadă şapte ansambluri vestimentare complete ce reflectă îmbrăcămintea rituală de sărbătoare a ţăranilor de la sfârşitul secolului al XIX-lea până la începutul secolului al XX-lea din judeţul Pinejsk, gubernia Arhanghelk: costume de mire şi mireasă, costum de sărbătoare al fetei – „povyazocniţa” (costum arhaic al cărui element principal este cel de găteala a capului numită „povyazka” - „lăgătoare”), dar şi ansambluri vestimentare purtate de femei de diferite vârste, toate confecţionate de membrele Etnoclubului, după modele existente în colecţiile Muzeului Etnografic Rus.

Zestrea nu era doar o garderobă a noilor căsătoriţi, ci şi o oportunitate,  în cadrul ceremoniei de nuntă, pentru tânăra nevastă şă-şi etaleze iscusinţa lucrului manual cu care era dăruită. Fetele care se pregăteau de momentul căsătoriei lucrau o gamă variată de articole de găteala a capului, basmale, cearşafuri („margini de pat”), ştergare, feţe de masă, poalele ornamentate ale cămăşilor femeieşti, ciorapi, mănuşi, plăpumi din resturi textile şi săculeţe sau buzunăraşe pentru dulciuri („lakomniky”), piese vestimentare textile, brâie, în tehnici diverse (ţesut, broderie, broderie cu fir metalic, dantelărie, tricotaj, arta din petice cusute). În mod special se acorda atenţie brâielor şi ştergarelor, acestea fiind cele mai frecvente cadouri făcute de mireasă rudelor prin alianţă şi partcipanţilor la ceremonialul de nuntă. Cadoul tipic pentru mire era o pereche luxoasă de mănuşi (cu degete) din stofă, brodate cu fir de aur, iar pentru rudele apropiate -  mănuşi şi ciorapi, care în zonele din Nordul Rusiei erau tricotate cu fir policrom. Un atribut esenţial al tainei cununiei religioase a fost aşa-numitul „podnojnoye” - piesă textilă (un prosop, o bucată de  pânză, o basma) pe care stăteau mirii în timpul cununiei. Tradiţia de nuntă din Nordul Rusiei a creat în acest scop o ţesătură specială numită „traversa de sub picioare” („podnojnaya şirinka”). De obicei, aceasta este realizată de către mireasă, iar după nuntă intra în folosinţa clerului bisericii.

Partea specială a expoziţiei o constituie cele peste douăzeci de păpuşi de cârpă create cu motive preluate dintr-o colecţie rară de păpuşi din satul Pokşenga, judeţul Pinejsk, gubernia Arhanghelsk, păpuşi folosite pentru un joc tematic al fetelor adolescente “de-a nunta” şi „în metische” (petrecere tinerească). Construit pe joc ritual şi situaţii de viaţă, acest tip de joc permite copilului, într-o formă accesibilă lui, să asimileze un rol pe care îl va aplica ulterior în viaţă.


Nunta tradiţională rusă este un fenomen complex, incluzând aspecte variate prin origine, natură şi elemente funcţionale. Împreună cu ritualuri arhaice (loviturile rituale peste mâini, despletirea cozilor fetei logodite, etc.) în ritualul de nuntă au intervenit obiceiuri creştine, cum ar fi rugăciunea, cununia şi altele.

Ceremonia de nuntă a fost împărţită în trei etape: perioada premaritală, nunta propriu-zisă, şi perioada postmaritală. Prima etapă include pregătirea pentru ceremonialul de nuntă şi luarea de rămas bun al fetei de la prieteni, sat, vecini, etc. În suita de acţiuni premaritale intra peţirea rituală, vizita la casa mirelui („dom smotrety”), rugăciunea, înţelegerea între rudele fetei şi ale mirelui, baterea rituală peste mâni, întâlnirea de la casa miresei, plânsul ritual al miresei, baia premaritală a miresei, petrecerea fetelor mari, despletitul miresei. Printre obiceiurile de nuntă se înscriu şi ritualurilede găteală” a miresei, repetatele binecuvântări date mirelui şi miresei, cumpărarea rituală a miresei de către rudele mirelui, cununia, petrecerea miresei şi mirelui, nunta, legătoarea (schimbarea pieptănăturii la mireasă din cea de fecioară în nevastă), petrecerea de nuntă la casa mirelui şi la casa miresei, darurile de nuntă oferite tinerilor căsătoriţi, ritualul „prostirii” (cearceafului) cu cinstea fetei şi multe altele. În primul an de după nuntă, tinerii căsătoriţi participă la ceremonialul „Masleniţei”, la săptămâna Sfântului Toma şi cinstesc toate sărbătorile vizitând părinţii noii căsătorite şi pe toţi cei care au participat la nuntă.

Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 5 noiembrie, ora 12.00, în Sala Gheorghe Focşa, Şos. Kiseleff nr. 28, sector 1, expoziţia putând fi vizitată apoi, de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.



Mai multe relaţii:
Ala Movileanu, muzeograf  021. 317. 91. 03/ int. 194
Biroul Relaţii Publice  021. 317. 91. 03/ int. 178


28.10.2015

Inaugurarea gospodăriei "Toma Porumb", Rădeşti, jud. Galaţi, 4 noiembrie, ora 12.00




Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” va inaugura miercuri, 4 noiembrie, ora 12.00, gospodăria „TOMA PORUMB” din RĂDEŞTI, jud.GALAŢI, amplasată în expoziţia permanentă în aer liber/sector Moldova. Evenimentul are loc în cadrul Conferinţei Naţionale de Conservare Restaurare „Doina Darvaş”, ediţia a XIX-a, cu acronimul CONScience 2015 având tema „PRIMUM NON NOCERE” - Restaurarea patrimoniului faţă în faţă cu „vârstele” acestuia.

Gospodăria Rădeşti, construită după cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost donată Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” în anul 2008 de către proprietarul Costache Porumb împreună cu cele două fiice ale sale, Victoria Ciobotaru şi Eugenia Bejan. Donatorul a moştenit casa de la socrul său, Toma Porumb, iar acesta a primit-o de la tatăl său, oier originar din zona Sibiului, stabilit la Rădeşti în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

            “În bunurile pe care le donăm, au fost investiţi mulţi ani din viaţă. Fiecare colţişor din casă are amintirea lui, fiecare obiect are povestea lui, veselă sau tristă, dar românească, păstrând în ele frânturi din sufletele noastre de români.
Donăm aceste obiecte nu numai Muzeului Satului ci tuturor românilor pe care îi invităm să le admire şi să se regăsească în ele. Să fie pentru ei un îndemn spre mai bine, spre mai departe.“ (Costache Porumb,Victoria Ciobotaru, Dumitra Eugeniea Bejan).

Satul RĂDEŞTI este situat în partea de nord a judeţului Galaţi aproape de graniţa cu judeţul Vaslui. Cel mai apropiat oraş este Bârladul, la 24 km, în timp ce oraşul Galaţi se află la circa 80 km. Localitatea face parte din zona etnografică a Covurului. Atestarea documentară a localităţii s-a realizat, conform monografiei din 1958, în vremea domnitorului Ştefan cel Mare, printr-un document datând din 16 august 1495. Numele este atribuit căpitanului Radu Lozescu, care a fost însărcinat de către domnitor să recruteze oşteni din zona Bârladului pentru oastea cea mare.

           

Mai multe relaţii:
Biroul Relaţii Publice 021. 317. 91. 03/ int. 178
Cătălin Voinea, muzeograf: 021. 317. 91. 03/ int.192


Conferinţa Naţională de Conservare - Restaurare "Doina Darvaş", 3 - 5 noiembrie


Vă anunţăm cu deosebită plăcere organizarea la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, în perioada 3-5 noiembrie 2015, a Conferinţei Naţionale de Conservare Restaurare „Doina Darvaş”, ediţia a XIX-a, cu acronimul CONScience 2015 având tema „PRIMUM NON NOCERE” - Restaurarea patrimoniului faţă în faţă cu „vârstele” acestuia.
Conferinţa, aflată în acest an şi sub semnul împlinirii a 40 de ani de la înfiinţarea sistemului românesc organizat de conservare-restaurare, reuneşte specialişti în domeniul cercetării, conservării şi restaurării patrimoniului mobil şi imobil şi va avea  trei secţiuni cu următoarele subiecte generale: Cercetarea patrimoniului în vederea  conservării şi restaurării, Conservarea, depozitarea şi expunerea patrimoniului mobil  şi Conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului imobil.
Lucrările sesiunii sunt publicate în Buletinul de conservare restaurare RESTITUTIO, vol. 9, editat de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” - Bucureşti, care va fi lansat la deschiderea conferinţei. Cu acest prilej vor fi vernisate trei expoziţii de profil: RESTAURARE ŞI ARTĂ - expoziţie de obiecte conservate şi restaurate la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”ARTĂ RELIGIOASĂ ŞI RESTAURARE -  expoziţia de restaurare a  Asociaţiei Filială Artă Plastică Religioasă şi Restaurare a Uniunii Artiştilor Plastici din România şi expoziţia RELEVEE ŞI RESTAURARE, organizată în colaborare cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti.
Menţionăm că deschiderea conferinţei va avea loc marţi, 3 noiembrie 2015, ora 10, în Sala Victor Ion Popa a Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Şoseaua Kiseleff nr. 28-30, iar vernisajul expoziţiilor va urma la ora 12.00.
Tot in cadrul CONScience 2015 va fi inaugurată miercuri, 4 noiembrie, ora 12.00, în prezenţa donatorilor, gospodăria „TOMA PORUMB” din RĂDEŞTI, judeţul GALAŢI, amplasată în expoziţia permanentă în aer liber, sector Moldova.
Program
3.11.2015, Marţi
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Sala Victor Ion Popa
♦ 9.00  Deschiderea înregistrării
♦ 10.00            Ceremonia de deschidere
                        Mesajul de bun venit al organizatorilor şi al invitaţilor
11.00            Sesiune în plen 
12.00            „Sala de sticlă” - Vernisaj expoziţii şi eveniment editorial
Vernisajul expoziţiei RESTAURARE ŞI ARTĂ - Expoziţie de obiecte conservate şi restaurate la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”
            Vernisajul expoziţiei ARTĂ RELIGIOASĂ ŞI RESTAURARE a Asociaţiei Filială Artă Plastică Religioasă şi Restaurare a Uniunii Artiştilor Plastici din România
            Vernisajul expoziţiei RELEVEE ŞI RESTAURARE, organizată în colaborare cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti
Buletinul RESTITUTIO nr. 9 - Muzeul Naţional al Satului, Bucureşti
♦ 13.30 Pauza de masă
♦ 14.30 Sesiune în plen                                                                               
♦ 16.00 Pauză de cafea
♦ 16.15 Sesiune în plen                                                                               

4.11.2015, Miercuri
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Sala Victor Ion Popa
♦ 9.30   Sesiune în plen                                                                               
♦ 11.00 Pauză de cafea
♦ 11.15 Sesiune în plen                                                                               
♦ 13.15 Pauza de masă
♦ 14.15 Sesiune în plen                                                                              
♦ 16.00 Pauză de cafea
16.15 Sesiune în plen

5.11.2015, Joi
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Sala Victor Ion Popa
♦ 9.30   Sesiune în paralel                                                                                       
♦ 11.15 Pauză de cafea
♦ 11.30 Sesiune în plen                                                                                           
♦ 13.15 Pauza de masă
♦ 14.15 Sesiune în paralel                                                               

♦ 16.00 Expoziţie de documente pe pergament Seminar Cancelaria domnească în vremea lui Ştefan cel Mare. Faţa nevăzuta a documentelor, Biblioteca Academiei Române, Sala Ion Heliade Rădulescu

15.10.2015

Sărbătoarea Breslei Artiştilor Religioşi şi a Restauratorilor din România, 18 octombrie, ora 14.00





 

Duminică, 18 octombrie 2015 începând cu ora 14.00, la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, intrarea Şos. Kiseleff nr. 30 va avea loc Sărbătoarea Breslei Artiştilor Religioşi şi a Restauratorilor din România cu prilejul zilei patronului si ocrotitorului lor, Sf. Ap. Luca.

În pridvorul Bisericii din Timişeni-Gorj, amplasată în centrul Muzeului Satului, se vor sluji rugăciuni pentru breaslă de către preoţi de la bisericile pictate si restaurate de membri ai Asociaţiei Filiala Artă Religioasă şi Restaurare a UAP din România.

După ceremonia religioasă va avea loc lansarea Catalogului Anualei de Artă Religioasă si Restaurare 2015, urmată de un moment artistic susţinut de către scriitorul Aculin Tănase si maestrul emerit Dumitru Gheorghiu.



Cristian Olteanu, presedinte AFAPRR a UAP din România



Expoziţia de pictură "Te cheamă", autor Mihai Misosniky, 23 octombrie-1 noiembrie

Vineri, 23 octombrie, ora 12.00, expoziţia de pictură Te cheamă! ne invită în spaţiile de libertate în care autorul Mihai Misosniky se regăseşte. Lucrările artistului nu sunt altceva decât o încercare de regăsire a echilibrului acolo unde totul este fluid, mişcător  găsind sprijin în ceea ce nu poate fi rostit sau pipăit.

 


Expoziţia "Casa Bunicilor", 23 - 25 octombrie





Vreme de trei zile, gospodăriile Şuici şi Stăneşti, jud. Argeş, din muzeu, vor găzdui expoziţia Casa bunicilor – un jurnal vizual şi auditiv organizat de nepoţii de la Fundaţia Arhitext design pentru a face cunoscut publicului consemnările a 20 de studenţi aflaţi, timp de o săptămână, într-o expediţie pe Valea Vâlsanului, com.Brăduleţ. Această incursiune va releva un spaţiu şi un mod de viaţă autentice – civilizaţia rurală, preponderent pastorală, expoziţia propunând o altfel de cunoaştere a satului prin interacţiunea directă şi veridică cu Casa bunicilor.

Târgul de Sfântul Dumitru, 23 - 25 octombrie





Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită, în perioada 23 – 25 octombrie, să participaţi la   Târgul de Sfântul Dumitru, eveniment organizat în preajma  importantei sărbători din calendarul ortodox.

Sărbătoarea celebrării, pe 26 octombrie, a Sfântului Dumitru, Marele Mucenic de la Tesalonic se suprapune peste sărbătoarea lui Sâmedru, patronul iernii pastorale şi garantul soroacelor. În opoziţie cu Sângiorzul, care incuie iarna şi înfrunzeşte codrul, Sâmedru încuie vara şi desfrunzeşte codrul fiind asociat cu moartea naturii şi sosirea frigului. Stâlp calendaristic, de înnoire a timpului, Sâmedru era marcat prin numeroase acte rituale de purificare, de fertilitate şi apotropaice, practici de pomenire a morţilor, pronosticuri pentru anotimpul deschis, activităţi social-economice. Acum se încheiau vechi înţelegeri şi se legau noi învoieli. În mediile pastorale Sâmedru se moştenea din tată în fiu, ca antroponim şi patron al casei.

În ambientul special al toamnei, Muzeul Satului va oferi publicului vizitator un program variat ce cuprinde: târg al meşterilor populari, ateliere de creaţie de ţesut, olărit, podoabe populare şi împletituri din sfoară, ansambluri folclorice din ţară şi din străinătate, muzică populară, atelier de pedagogie muzeală, expoziţii, concursuri, lansări de CD, produse din gastronomia specifică sezonului şi produse bio.

Vineri, 23 octombrie, expoziţia de grafică Te cheamă! ne invită în spaţiile de libertate în care autorul Mihai Misosniky se regăseşte. Lucrările artistului nu sunt altceva decât o încercare de regăsire a echilibrului acolo unde totul este fluid, mişcător  găsind sprijin în ceea ce nu poate fi rostit sau pipăit.

Începând cu ora 12.30, Muzeul Satului va organiza proiectul Să mirosim, Să gustăm, Să folosim - Grădina de trandafiri a presei  ce face parte din programul Lumea în care trăim şi are ca scop dezvoltarea unor acţiuni legate de ocupaţiile privitoare la spaţiul cultivat  practicate în satul tradiţional, dar şi ca o activitate de relaxare. Reprezentanţii mass-media, cei mai fideli colaboratori ai  instituţiei noastre, sunt invitaţi să  planteze  butaşi de trandafiri, într - un spaţiu special amenajat în muzeu.

 În intervalul 14.00 – 15.30, ANTREC România şi Revista Vacanţe la ţară vor organiza  Decernarea premiilor Margareta de Aur. Cu acest prilej va avea loc prezentarea pensiunilor agro-turistice căştigătoare şi acordarea de diplome, iar Ansamblul de copii din com. Bisoca, jud Buzău şi Ansamblul Muntenaşii al Şcolii Generale Gheorghe Munteanu Murgoci,  Brăila vor susţine un special program artistic. La eveniment vor lua parte reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale de Turism, ai Ministerului Agriculturii, Agenţii de turism, proprietari de pensiuni din toate colţurile ţării, jurnalişti şi bloggeri.

Sâmbătă, 24 octombrie, ora 11.00, cei mici sunt aşteptaţi cu drag să descopere povestea vieţii Sfântului Dumitru în cadrul  atelierului de teatru de umbre, coordonat de specialişti ai muzeului.


Programul zilei va continua cu invitaţi de seamă care vă vor umple inimile de bucurie: Ansamblul folcloric Veselie al Casei de Cultură Sfanta Teofana Basarab – Vidin, Bulgaria, interpreţii de muzică populară Gabriel Dumitru, Roberta Crintea, Loredana Streche şi Grupul folcloric Ramuri de cântec – Bucureşti  vă vor încânta cu dansuri, muzică şi voie bună.

Ultima zi va prilejui reîntâlnirea cu importante zone etnografice ale ţării, bogate în tradiţii – Ţara Vrancei şi Oltenia. Ansamblul folcloric Ţara Vrancei, Focşani va aduce cu sine tot ce are mai frumos acest areal din punct de vedere muzical şi coregrafic, iar Ansamblul Muguraşii Brâncovenilor, jud. Olt va pune în scenă dansuri de fete şi dansuri mixte din zona Olteniei.

La ora 15.00, iubitorii de muzică populară se vor reîntâlni cu îndrăgita interpretă de muzică populară Sofia Vicoveanca care  îşi va lansa CD-ul Nu sunt eu ca orişicare, realizator Casa de discuri Roton
Invitaţi: Cătălin Moraru – director Casa de discuri Roton şi Elise Stan – producător Tv.

Vreme de trei zile, gospodăriile Şuici şi Stăneşti, jud. Argeş, din muzeu, vor găzdui expoziţia Casa bunicilor – un jurnal vizual şi auditiv organizat de nepoţii de la Fundaţia Arhitext design pentru a face cunoscut publicului consemnările a 20 de studenţi aflaţi, timp de o săptămână, într-o expediţie pe Valea Vâlsanului, com.Brăduleţ. Această incursiune va releva un spaţiu şi un mod de viaţă autentice – civilizaţia rurală, preponderent pastorală, expoziţia propunând o altfel de cunoaştere a satului prin interacţiunea directă şi veridică cu Casa bunicilor.

Vă aşteptăm, aşadar, să ne bucurăm împreună  de sărbătoarea Sfântului Dumitru!


Program

Vineri, 23 octombrie

12.00   Te cheamă! - expoziţie de grafică
            Autor – Mihai Misosniky                  (Casa Glod)

12.30   Grădina de trandafiri                  (Biserica Dragomireşti)
            Reprezentanţi ai presei, la plantat de trandafiri
           
14.00   Decernarea premiilor Margareta de Aur        (Scena Dumitra)
Organizatori: ANTREC România şi Revista Vacanţe la ţară                             

Ansamblul de copii din com. Bisoca, jud. Buzău
Ansamblul Muntenaşii al Şcolii Generale Gheorghe Munteanu MurgociBisoca, jud. Buzău  

14.00 – 15.00  Atelier de ţesut – Andrei Vladimir, Bârlad, Vaslui (Gospodăria Stăneşti)  

9.00 – 19.00    Casa Bunicilor - expoziţie intercativă organizată de Fundaţia Arhitext design
Proiect  AFCN                                                 (Gospodăriile Şuici şi Stăneşti)

10.00 – 19.00  Târgul meşterilor populari  

Sâmbătă, 24 octombrie

10.00   Viaţa povestită a Sfântului Dumitru – atelier de teatru de umbre       
            Coordonator – Marius Luca (Participare în limita a 10 locuri ) (Sala V. I. Popa)
           
13.00   Jocuri de la sud de Dunăre
Ansamblul folcloric Veselie al Casei de Cultură Sfânta Teofana Basarab – Vidin, Bulgaria
            Coordonator – Albena Borisova                           (Scena Dumitra)

14.00   Cântece şi voie bună!                                            (Scena Dumitra)
Gabriel Dumitru, Roberta Crintea,
Loredana Streche şi Grupul folcloric Ramuri de cântec – Bucureşti

Prezintă actorul Alexandru Nicolae Mihai.

13.00 – 14.00  Atelier de ţesut – Andrei Vladimir, Bârlad, Vaslui (Casa Stăneşti)

14.00 – 15.00  Atelier de podoabe populare – Raluca Pascaru, Bucureşti

9.00 – 19.00    Casa Bunicilor - expoziţie intercativă organizată de Fundaţia Arhitext design
Proiect  AFCN                 (Gospodăriile Şuici şi Stăneşti)

9.00 – 19.00  Târgul meşterilor populari  

Duminică, 25 octombrie

13.00   Culorile rubinii ale toamnei
Ansamblul folcloric Ţara Vrancei – Focşani, Vrancea (Scena Dumitra)
            Coordonator – prof. Maria Murgoci

14.00   Brâuleţul
Ansamblul Muguraşii Brâncovenilor - com.Brâncoveni, Olt (Scena Dumitra)
            Coordonator – Ion Cheroiu, primar

14.30   Roadele toamnei... concurs de preparat murături   (Scena Dumitra)
            Coordonator – Mioara Stochiţă

15.00   Nu sunt eu ca orişicare - Sofia Vicoveanca    
Lansare CD, realizator Casa de discuri Roton
Invitaţi: Cătălin Moraru – director Casa de discuri Roton
  Elise Stan – producător Tv
                         
Prezintă actorul Alexandru Nicolae Mihai


14.00 – 15.00  Atelier de olărit – Florin Frigură, Horezu, Vâlcea  (Casa Chiojdu Mic)
                         
15.00 – 16.00  Atelier de împletituri din sfoară – Eugenia Tudor, Bucureşti (Gospodăria Ruşeţu)


9.00 – 17.00    Casa Bunicilor - expoziţie intercativă organizată de Fundaţia Arhitext design
Proiect  AFCN                   (Gospodăriile Şuici şi Stăneşti)


9.00 – 17.00  Târgul meşterilor populari






Mai multe informaţii:
Biroul Relaţii Publice
021 317 91 03 – int. 178, 143

01.10.2015

A plecat dintre noi Nicolae Purcărea

“Norocul meu a fost că am avut un tovarăş de viaţă: sculptura. Prin sculptură mi-am găsit libertatea”, spunea cel ce a plecat dintre noi vineri, 25 septembrie 2015, la vârsta de 91 de ani, Nicolae Purcărea (n.13 decembrie 1923, Şcheii Braşovului), unul dintre „Tezaurele Umane Vii” ale Braşovului, un cunoscut creator popular, sculptor tradiţional în lemn, fost deţinut politic atât în perioada comunistă, cât şi în cea a mareşalului Ion Antonescu. 
Om de o deosebită delicateţe sufletească, Nicolae Purcărea a avut tăria să depăşească îngrozitoarele torturi fizice, psihice şi spirituale pe care le-a îndurat în închisorile de la Braşov, Piteşti, Poarta Albă, Valea Neagră, Craiova, Gherla, Codlea, Culmea, Periprava, Galaţi, Jilava,  încheindu-şi perioada de detenţie la Aiud. 20 de ani a fost închis pentru „activitate legionară şi terorism” şi ca „prim duşman al poporului” şi a îndurat torturi greu de imaginat. După ce a fost eliberat s-a refugiat în sculptură. Pasiunea pentru artă a dobândit-o în temniţa de la Alba Iulia, de la nişte  elevi de-ai părintelui Anghel (Arsenie) Papacioc, cei care  i-au pus dalta în mână, cu timpul devenind unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi sculptori din România. El a reuşit să lase moştenire nu numai o frumoasă şi bogată lucrare de sculptură populară românească - „Ţara mea de basm. Rostuirea artei populare”, dar şi un volum impresionant de memorii -„Urlă haita … Piteşti, Canal, Gherla, Jilava, Aiud”, o mărturie vie a trăirilor şi a crezului unei întregi generaţii de tineri.
Ca meşter popular, a reuşit  să se facă cunoscut prin intermediul Muzeului Satului din Bucureşti, care l-a delegat în 1996, în SUA, la un congres al cioplitorilor în lemn. Au urmat apoi colaborări cu muzeele din Sibiu,  Oradea,  Târgu Neamţ, Suceava, Iaşi. La „Minisatul Sfântul Andrei” – Centru de creaţie şi spiritualitate românească pentru elevii Colegiului Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov unde fiinţa  şi o secţie de cioplit în lemn, Nicolae Purcărea a transmis celor mici din arta sculpturii.
La 90 de ani, meşterul Purcărea, care se pricepea ca nimeni altul la crestături şi sculpturi în lemn, a fost distins cu titlul „Tezaur uman viu“, titlu conferit de Ministerul Culturii, la propunerea Serviciului de Cultură din Consiliul Judeţean Braşov.

Despre arta populară pe care o cultiva, Nicolae Purcărea, cel care a adunat mare parte din creaţiile sale în locuinţa sa de pe strada Pe Tocile nr. 15, spunea: „Cuvintele mele au mai puţină valoare decât creaţiile mele. Arta populară este o artă a identităţii poporului român. Este cea care de-a lungul vremii nu a făcut altceva decât să adune în jur toate tradiţiile”.


Colectivul MUZEULUI NAŢIONAL AL SATULUI „DIMITRIE GUSTI”  îşi exprimă profundul regret pentru dispariţia meşterului Nicoae Purcărea şi adresează Sincere Condoleanţe familiei.
Numele său va rămâne înscris atât în galeria celor mai talentaţi creatori de artă populară românească cât şi în inimile celor care au avut prilejul să îl cunoască.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Direcţiunea Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”