29.05.2015

Lansare de carte:"Antrenamentul cailor de curse - arta de a crea campioni", 4 iunie, ora 17.30



Joi, 4 iunie, la orele 17:30, la Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" se lansează prima carte despre cursele de cai scrisă în limba română. Autorul este Ovidiu Cristian Vâjială, profesionist al sportului hipic, specialist al curselor ecvestre Şi, mai presus de toate, iubitor al cailor.

Cartea sa este adresată iubitorilor sportului ecvestru, în general, Şi, în special, celor pasionaţi de lumea curselor de cai, iar momentul lansării acesteia nu este unul întâmplător ales. Astfel, în contextul reconstruirii hipodromului de la Ploieşti şi relansării în viitorul apropiat a curselor de cai în România, cartea lui Ovidiu Cristian Vâjială apare la momentul oportun. În ea pot găsi câte un sfat util, o idee bună sau o vorbă de duh toţi cei care simt că "Vântul Raiului suflă printre urechile calului", fie aceştia proprietari şi crescători de cai sau profesionişti ai hipodromului precum antrenori, jochei ori potcovari.

"Voi milita în permanenţă pentru relansarea în România a sportului hipic, pentru dezvoltarea şi susţinerea echitaţiei academice şi a oricăror ramuri ale sportului ecvestru care pot readuce calul la locul pe care îl merită în această ţară", spune Ovidiu Cristian Vâjială în introducerea cărţii sale. Şi vorbeşte cât se poate de serios căci, în peste 15 ani, el a reuşit să devină unul dintre cei mai apreciaţi profesionişti ai domeniului hipic din ţara noastră. Este un om care îşi dedică viaţa promovării calului ca atlet şi partener esenţial al omului şi genul de persoană care percepe viitorul ca pe o cursă spre excelenţă fără linie de finiş, după modelul nobilului Şeic Mohamed bin Rashid Al-Maktoum, unul dintre cei mai mari iubitori ai calului şi al sportului ecvestru.

La eveniment vor lua cuvântul invitaţi de marcă precum doamna Conf. Univ. Dr. Paulina Popoiu, director general al Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", doamna Irina Cajal, subsecretar de stat la Ministerul Culturii şi domnul Dr. Ilie Georgescu, creatorul Calului de Sport Românesc, membru de vază al Jockey Club România. Rolul moderatorului va fi asumat de cunoscuta realizatoare de emisiuni de televiziune, Mihaela Tatu.

Cu ocazia evenimentului, în foaierul Sălii Victor Ion Popescu din cadrul Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", va fi organizată şi expoziţia (cu vânzare) de artă fotografică "Equilibrium", realizată de artistul foto Bogdan Petru în colaborare cu Ovidiu Văjială.

Mai multe informaţii:
Biroul Relaţii Publice:
021 317 91 03/int. 178
Facebook Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”


27.05.2015

Vis, păretare cusute din colecţia Alice Zaharia, 3 - 28 iunie



Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” vă invită miercuri, 3 iunie 2015, ora 14.00 la vernisajul expoziţiei VIS. Obiectele expuse sunt broderii policrome pe pânză, cunoscute sub numele de păretare cusute sau carpete brodate, colecţionate timp de peste 20 de ani de doamna Alice Zaharia din Bucureşti.
Specifice caselor maghiare, germane, slovace, cehe şi sârbe aceste carpete din pânză brodate manual, cu funcţie de păretare, reînvie atmosfera tipică sfârşitului secolului al XIX-lea şi începutului secolului al XX-lea, când erau la modă atât în locuinţele micilor aristocraţi cât şi în cele ale clasei de mijloc. Confecţionate din lemn, piele sau materiale textile cu o valoare estetică şi materială mai mare sau mai mică, ele exprimau statutul social al proprietarului. De aici au coborât mai întâi în casele de la marginea aşezărilor urbane şi apoi în sate unde cei mai puţin avuţi s-au mulţumit cu o bucată de pânză pe care au brodat imagini şi cuvinte care să le aducă noroc, belşug şi să îi păzească de rele.
Moda păretarelor brodate a fost relansată la începutul secolului al XX-lea şi s-a răspândit în decurs de doua decenii în aproape toată Europa, atingând apogeul la jumătatea secolului, graţie abundenţei modelelor apărute în revistele de lucru de mână.
Convieţuind alături de maghiari, germani, slovaci, cehi şi sârbi, românii au preluat şi ei aceste păretare brodate, astfel că prin anii’50 ai celui de al XX-lea veac erau în mare vogă atât la oraş cât şi la sat.
Realizate pe o bucată de pânză pe care s-au brodat, urmând un desen imprimat anterior, imagini şi cuvinte care să aducă noroc, belşug sau să apere casa şi familia de rele, unele reuşite ca tehnică, altele însă, lăsând loc de mai bine, aceste carpete afişează inscripţii şi imagini adaptate locului în care erau expuse: păretarele din bucătărie aveau cusute îndemnuri pentru gospodine de a păstra casele curate şi de a pregăti mâncăruri bune soţilor, elogiau înţelegerea şi dragostea dintre soţi sau transmiteau mesaje de urare pentru meseni, cele din dormitor aveau de regulă motive religioase, iar cele din salon, folosite şi pe post de tablouri, înfăţişau peisaje sau scene legate de viaţa religioasă ori de familie, reproduceau adeseori un fragment dintr-un poem sau o melodie la modă, o cugetare sau un îndemn religios.
Existenţa acestor piese care fac parte din categoria textilelor de interior a stârnit reacţii diferite în rândul specialiştilor.  
Incluse de unii critici de artă în rândul produselor kitsch prin care a excelat perioada contemporană, fapt pus pe seama sărăciei şi carenţelor educaţionale „ce au frustrat publicul din societatea comunistă de gust artistic şi de posibilităţile de a accede la marea artă” (Adrian Silvan Ionescu, Kitsch-ul cel de toate zilele) o parte dintre aceste păretare, datorită naivităţii pe care o exprimă, au căpătat o viaţă nouă în lumea artei culte prin includerea lor în instalaţii (este cazul artistei decoratoare Lila Pasima).
Prin expoziţia VIS  Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” îşi doreşte să prezinte publicului aceste „jurnale” brodate cu migală de gospodinele din satele României, ca pe o realitate ce face parte din istoria comunităţii. Colecţionara, doamna Alice Zaharia, a strâns cu tenacitate piese vechi sau modele din Transilvania, Banat, Bihor, Moldova sau Muntenia, pe care le-a conservat cât mai bine cu putinţă, realizând, acolo unde nu mai era posibilă expunerea originalului, copii. Tot acest efort, mărturiseşte colecţionara, pentru că „am vrut să ştie şi tineretul de azi cum era pe atunci”.
Puteţi admira cele peste 50 de piese, unele vechi de aproape opt decenii, altele recent realizate de doamna Alice Zaharia, expuse în „Sala de sticlă” a Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Şoseaua Kiseleff nr. 30, în perioada 3-28 iunie, de marţi până duminică, între orele 10-18.


Festivalul culturii indiene, 5 - 7 iunie



Sub înaltul patronaj al Ambasadei Indiei în România, Centrul Cultural „Rabindranath Tagore”, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti", Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi India Tourist Office Frankfurt, vă invită la cea de-a VII-a ediţie a festivalului culturii indiene „Namaste India”, care va avea loc în perioada 5-9 iunie 2015, la Bucureşti.

Vară indiană la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, 5 – 7 iunie 2015

Pentru a marca celebrarea a cinci ani de colaborare cu Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” pentru promovarea culturii indiene în România, în deschiderea ediţiei de anul acesta va avea loc o ceremonie tradiţională indiană de plantare a unui copac, simbol al prieteniei dintre România şi India. La ceremonie vor participa Excelenţa Sa Doamna Manimekalai Murugesan, Ambasadoarea Indiei în România, membri ai Ambasadei Indiei la Bucureşti, Directorul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Doamna Conferenţiar Doctor Paula Popoiu, alţi parteneri de seamă ai festivalului şi iubitori ai culturii Indiei. Ceremonia se înscrie în tradiţia iniţiată la Shantiniketan (India) de poetul indian Rabindranath Tagore şi va fi condusă de Kaberi Chatterjee, Doctor în filosofie.

Prin spectacolele organizate in perioada festivalului, invităm publicul român să descopere frumuseţea şi eleganţa muzicii si dansului indian, clasic si contemporan. Parvathy Baul aduce la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” muzica mistică a menestrelilor bengalezi, parte a tradiţiei populare a Baulilor din Bengalul de Vest şi Bangladesh. Recunoscută pentru interpretarea solo a cântecelor şi dansurilor Baul, Parvathy Baul îşi acompaniază cu măiestrie vocea cu ajutorul instrumentelor tradiţionale folclorice Duggie, Ektara şi Nupur. Dansul clasic indian Kathak va fi adus în scenă de către Namrta Rai, artistă emerită şi profesor în cadrul Institutului Cultural Indian din New Delhi. Câştigătorul Premiului Nobel pentru Literatură în 1913, Rabindranath Tagore este renumit pe plan internaţional ca poet şi filozof; stilul de dans semi-clasic creat de el este, însă, mai puţin cunoscut. În cadrul festivalului, publicul din România va avea ocazia să asiste în premieră la o prezentare a acestui stil de dans, susţinută de Kaberi Chatterjee. Programul va mai include si spectacole prezentate de artişti români.

Aducem India aproape şi prin întâlniri cu călători şi agenţii de turism, prezentări multimedia şi expoziţii de fotografie care redau vizual aspecte mai puţin cunoscute ale culturii indiene. Oferim astfel publicului ocazia de a intra în contact cu oameni care au călătorit în India şi care, întorşi acasă, au pus pe hârtie sau pe Internet impresiile si experienţele lor din acest tărâm al fascinaţiei şi contrastelor. Pentru a avea un tablou complet asupra diversităţii culturale a Indiei, pe toată durata festivalului vor avea loc expoziţii de pictură şi fotografie, lansări de carte şi ateliere de creaţie pentru adulţi şi copii (mandale, mehndi, gastronomie indiană), lecţii introductive în limbile hindi şi sanscrită, cursuri de yoga tradiţională şi prezentări despre India modernă.

Muzeul Satului găzduieşte pe perioada festivalului un târg cu produse artizanale indiene (haine, accesorii şi bijuterii orientale, obiecte decorative şi mirodenii) şi delicioase specialităţi culinare din diferite regiuni ale Indiei.

Proiectul „Namaste India, început în 2010, are ca scop reducerea distanţei culturale dintre două societăţi diferite, de a descoperi valori comune şi de a crea un spaţiu simbolic de prietenie între România şi India, astfel contribuind la integrarea socială şi culturală a membrilor comunităţii indiene din România. În cadrul festivalului, Asociaţia ADIS vă propune un seminar privind bunele practici de integrare culturală a migranţilor în România.

Programul complet al festivalului este disponibil pe site-ul www.namasteindia.ro.

Adresă
Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”
Şos. Kiseleff nr 28-30, Bucureşti, www.muzeul-satului.ro.
Orarul de vizitare: 09:00 – 19:00.
Intrare: Abonament săptămânal de intrare în Muzeul Satuluil: 33 lei. Adulţi: 10 lei. Elevi şi studenţi: 2,5 lei. Pensionari şi posesori de carduri Euro 26: 5 lei

Organizatori: Centrul Cultural „Rabindranath Tagore” în colaborare cu Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român, sub inaltul patronaj al Ambasadei Indiei la Bucureşti.

Cu sprijinul: Incredible India.

Parteneri culturali: Centrul de Artă Euterpe, Editura Herald, Editura Cununi de Stele, Prakriti School of Yoga, ADIS, Asia Fest, Casa de Cultură "Friedrich Schiller"

Sponsori: Dr. Reddy's, Himalaya Wellness, Hotel Răzvan.

Parteneri media: Antena 3, AGERPRES, Naţional TV, Agro TV, Şapte Seri, calendarevenimente.ro, orasulm.eu, The Epoch Times România, Lumea Satului, Asociaţia Bucureştiul meu drag, Bucharest Herald, romaniapozitiva.ro, onlinegallery.ro, oriens.ro, 4arte.ro, Turism Club, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Clubul Presei Transatlantice, Radio Pro Diaspora, ED4LEAD, bucharestkult.blogspot.ro.

Pentru mai multe detalii:
Angelica Marinescu
Centrul Cultural „Rabindranath Tagore”
0722 255 368
contact@namasteindia.ro

Costumul popular basarabean, conferinţă, expoziţie, demonstraţii de artă populară, spectacol de muzică şi dansuri populare, 29 - 30 mai



Vineri, 29 mai şi sâmbătă, 30 mai 2015, în preajma sărbătorii de Rusalii, Muzeul Naţional al Satului ,,Dimitrie Gusti“ din Bucureşti găzduieşte o serie de evenimente sub genericul COSTUMUL POPULAR BASARABEAN. Proiectul este derulat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Românii din Afara Graniţelor şi Limba Română, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Satului ,,Dimitrie Gusti“.

Programul primei zilei cuprinde, între orele 10.00 – 14.00, o conferinţă la care vor lua parte cercetătoarele Georgiana Onoiu, Iuliana Grumăzescu şi Varvara Buzila (Republica Moldova), autoarea volumului Costumul popular din Republica Moldova. Vor fi proiectate imagini din istoria costumului popular din regiune. Lucrările vor fi deschise de conf. univ. dr. Radu Baltasiu, director al Direcţiei Românii din Afara Graniţelor şi Limba Română. În aceeaşi zi, la ora 12.00, va fi vernisată o expoziţie de costume populare vechi basarabene din colecţia muzeului şi o expoziţie de fotografii pe aceeaşi temă (curator Iuliana Grumăzescu). Expoziţiile vor fi prezentate de conf. univ. dr. Paulina Popoiu, director general al Muzeului Satului ,,Dimitrie Gusti“.

Sâmbătă, 30 mai, de la ora 10.00, şapte meşteri populari vor face, în incinta muzeului, demonstraţii de artă populară înfăţişând etapele producerii costumului popular: ţesutul pânzei, fota, croitul, cusături pe ie, precum şi pictarea icoanelor pe sticlă, încondeiatul ouălor. La sfârşitul demonstraţiilor, meşterii vor dona câteva costume populare Ansamblului Dor Basarabean.
De la ora 13.00, ansamblul Dor Basarabean va susţine un spectacol de muzică şi dansuri populare româneşti.
Originar din localitatea Erdec Burnu (Utkonskovka), din regiunea Odesa, Ucraina, ansamblul a fost înfiinţat în anul 1994 şi este coordonat de Viorel Popescu, profesor de muzică la şcoala din localitate şi maestru al acordeonului. Coregraful ansamblului, care numără aproape 40 de membri, este Sergiu Andrieş.

Intrarea este liberă la conferinţă şi vernisaj, iar la târg accesul se realizează pe bază de bilet de intrare în muzeu (costul unui bilet este de 10 lei/adult, 5 lei/pensionar şi 2.5 lei/copil).


20.05.2015

BOJANGHI/HANDS OF KOREA ÎN ROMÂNIA ŞI HANBOK - costumul tradiţional coreean, 26 mai, ora 12.00




Cu ocazia aniversării a 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Republica Coreea de Sud şi România, Ambasada Republicii Coreea la Bucureşti în parteneriat cu Korea Bojagi Forum, designerul Young-Im Na şi Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” organizează următoarele expoziţii: BOJAGHI / HANDS OF KOREA în ROMÂNIA 2015 şi HANBOK – costumul tradiţional coreean.

Ceremonia de deschidere va avea loc marţi, 26 mai 2015, orele 12.00, în foaierul Victor Ioan Popa, Şos. Kiseleff nr. 30, în prezenţa E.S Domnul Hyo-Sung Park, Ambasador al Republicii Coreea în România, Domnului Alexandru Tomescu, Ambasador al Bunăvoinţei, numit de Guvernul Coreean, Conf. dr. Paula Popoiu, Director general, Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, Doamnei Chunghie Lee, Artist & Profesor, Preşedintelui Korea Bojagi Forum, curator invitat, designer-ul de Hanbok Young-Im Na şi Doamnei Anna-Mária Orbán, coordonator şi curator al celor 2 expoziţii.

Expoziţia „Bojaghi - Hands of Korea în România” o are ca invitat pe dna profesor Chunghie Lee, preşedintele Korea Bojagi Forum. La expoziţie participă 27 de artişti cunoscuţi în jurul lumii precum Soonhee Kim - Korea Master Hand, Kyunghee Kim, Young Soon Kim, Imsun Noh, Young Sim Baek, Jungsook Lee, Youngmin Lee, Cheong Sil Lee, Jiseon Lee, HyunJu Lee, MikYoung Jang, Yun Suk Jeong, Mi Sun Chang, Yea- Geum Jung, Jisun Cha, Eun Je Choi, Insook Choi, JiYeon Hwang, Chyu Ree, HeesoonYoo, GeumHwaKo, Soon Aea Park, Hae-hong Chang, Jihye Shin, Ham Jung Suk, Lee So Ra, Hwa Ja Jeon, alături de lucrările colaborative ale studenţilor de la Rhode Island School of Design/ SUA, cursul Bojagi& Beyond’ şi UNArte Bucuresti, Departamentul Arte Textile & Design textile coordonat de lector dr.A.M.Orban. Expoziţia prezintă 35 de piese, majoritatea de conotaţie tradiţională, realizate de cei 27 de artişti coreeni, tehnicile utilizate în realizarea exponatelor includ cusături tradiţionale coreene, patchwork, quilting, broderie manuală şi mecanică, tehnici de vopsire tinctorială şi tapiserie.

Colecţia HANBOK – costumul tradiţional coreean, semnată de Young-Im Na, porneşte de la tradiţia costumului Hanbok ce poate fi identificată din timpurile antice până în zilele noastre - cu aceeaşi specificitate şi frumuseţe, reflectând o parte din complexitatea spiritualităţii tradiţiilor coreene.

Hanbok în timpurile străvechi a fost purtat doar de aristocraţie, singura pătură socială care avea voie să îmbrace culoarea, dar azi acest veşmânt a devenit semnificativ pentru fiecare coreean indiferent de statutul social. Azi, tradiţia costumului Hanbok este reevaluată de artişti şi designeri precum Na Young-Im ce adună la un loc piese încărcate de semnificaţie în care putem resimţi fuziunea dintre liniile şi culorile tradiţionale dar şi profesionalismul unui ochi şi spirit creativ.

Expoziţiile vor putea fi vizitate în perioada 26 Mai – 7 Iunie 2015 în sălile H.H.Stahl, Foaier si Lena Constante, Şos. Kiseleff nr. 30, de miercuri până duminică, între orele 10.00 şi 18.00.

Mai multe detalii:
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” 021/ 317 91 03/ int. 178
Ana Maria Orban 0721 475 067

Parteneri media: TVR (Matinissimo / Arte Carte si capricii /Se spune ca), Radio România Cultural, Agenţia de carte / Revista Cultura FCR, Radio România Antena satelor, Agerpres, şapteseri. RomâniaTV, Antena 3, Calendar Evenimente, RING, Bucharest Herald, Online Gallerz, The Epoch Times, Autentici.ro, Lumea Satului/AgroTV, Asociţia Bucureştiul meu Drag, RNMR, AMALR


19.05.2015

Icoane. Neculai Pascu - Neamţ. Retrospectivă, 21 mai


Muzeul Satului vă invită la vernisajul expoziţiei Icoane. Neculai Pascu – Neamţ. Retrospectivă, care va avea loc joi, 21 mai, Şura Bancu, zona Transilvania, ora 14.00.

Neculai Pascu – Neamţ s-a născut pe 26 octombrie 1927 în Municipiul Piatra Neamţ.
A absolvit Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu”Secţia de Istoria Artei, specializarea muzeografie, condusă de Academicianul George Oprescu.
După absolvire a fost repartizat la Muzeul Satului din Bucureşti, ca muzeograf, unde şi-a început ucenicia cu profesorul Gheorghe Focşa, care la acea vreme era şi directorul instituţiei.
Primele cercetări etnografice de teren le-a făcut împreună cu echipa ce l-a însoţit pe profesorul Gheorghe Focşa la deplasările din Dobrogea, de unde a şi fost transferată în Muzeu, Gospodăria Jurilovca. De asemeni, împreună cu Boris Zderciuc a participat la aducerea în Muzeu a unor monumente din Judeţul Neamţ - Casa Mastacăn şi Biserica Răpciuni, dar şi Gospodăria Bancu din Harghita în a cărei anexă – Şura – este găzduită astăzi expoziţia retrospectivă Icoane. Neculai Pascu – Neamţ. Retrospectivă
La Muzeul Satului Neculai Pascu-Neamţ a fost coleg cu artista Iuliana Fabriţius Dancu.
După o perioadă în care s-a ocupat de arta religioasă şi obiceiuri la Muzeul de Artă Populară, Neculai Pascu – Neamţ s-a dedicat activităţii de dascăl, pregătind generaţii întregi de elevi.
În plan artistic, pictorul Neculai Pascu – Neamţ s-a dedicat picturii icoanelor tradiţionale pe lemn unde a abordat teme precum Maica Domnului cu Pruncul, Isus, Coborârea de pe Cruce, Răstignirea, Buna Vestire, s.a.
O parte importantă a activităţii sale artistice este reprezentată de o serie de lucrări de artă bizantină în mozaic precum icoana monumentală de pe edificiul de epocă de la intrarea Cimitirul Bellu-catolic, icoana Maica Domnului cu Pruncul, Sf. Apostol Petru şi Pavel, medalionul Porumbeii din Verona, s.a.  
Autorul a mai realizat în mozaic portretele a trei personalităţi -  Acad. Prof. Dr. Leon Dănăilă – reputat neurochirurg român, Don Giovanni Calabria şi Mitropolitul Visarion Puiu. După cum ne spune chiar profesorul Pascu „Am realizat şi dăruit Abbaziei di Maguzzano, în numele românilor de pretutindeni un simbolic dublu-portret în mozaic, pentru a nemuri prin generaţii dialogul, unitatea în cuget şi simţire creştină, existent în anii de separare a Estului ortodox de Vestul catolic”.
De-a lungul întregii sale activităţi, artistul Neculai Pascu-Neamţ a organizat mai multe expoziţii în ţară – la Cluj, Piatra Neamţ, Bucureşti, Mogoşoaia, dar şi în străinătate – la Budapesta-Ungaria, Viena –Austria, Paris-Franţa, Roma-Italia, s.a. O mare parte a lucrărilor sale au fost donate, regăsindu-se, astfel, în multe colţuri ale lumii.

Expun alături de profesorul Neculai Pascu-Neamţ şi  doi foşti elevi: Camelia Roşculeţ Pascu - 30 de icoane pe sticlă şi Viorel Huţu – 4 mozaicuri cu temele Isus, Botezul lui Isus, Maica Domnului cu Pruncul şi Amforă cu motive tradiţionale.

Târgul de Sfinţii Constantin şi Elena, 21 mai


Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizează, joi, 21 mai 2015, Târgul de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, sărbătoare din registrul calendarului creştin, prilej de întâlniri, negoţ, comunicare, precum şi refacerea atmosferei din satul de altădată.
        În tradiţia  populară de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena începe vara şi se termină semănatul porumbului, ovăzului şi meiului. În acestă zi păsările de pădure îşi învaţă puii să zboare. Pentru a preîntâmpina distrugerea holdelor şi strugurilor de către păsările cerului nu se lucra în această zi.
       Cu acest prilej Muzeul Satului vă invită la vernisajul expoziţiei Icoane. Neculai Pascu – Neamţ. Retrospectivă, care va avea loc în Şura Bancu, ora 14.00.
        Expoziţia reuneşte o colecţie de icoane pe lemn, sticlă şi lucrări de artă bizantină realizate în mozaic având ca teme religioase Maica Domnului cu Pruncul, Învierea, Sfânta Cuvioasă Paraschiva etc, dar şi steme ale autorităţii de stat şi municipale şi portetre ale unor personalităţi. 
       Participă cu lucrări Camelia Roşculeţ Pascu şi Viorel Huţu, foşti elevi ai profesorului.
      Expoziţia poate fi vizitată în perioada 21 mai – 21 iunie, Şura Bancu, zona Transilvania, Şoseaua Kiseleff nr. 28.

Vă invităm la Muzeul Satului în această zi de mare sărbătoare!

Programul târgului:  9.00 - 19.00
Mai puteţi vizita: 
Expoziţiile temporare:
Yiddische Welt in Rumenie  – un Tezaur regăsit
Până la data de 3 iunie 2015, Casa Glod, Maramureş
Colaborare cu Federaţia Comunităţii Evreieşti din România - Muzeul de Istorie a Evreilor din România.
Miercuri – Duminică, 10.00 – 18.00

Feminitate şi împodobire
Până la data de 15 iulie 2015, Sala Gheorghe Focşa
Expoziţie etnografie ce valorifică colecţile muzeului: podoabe, port, documente fotografice, marcând 79 de ani de la înfiinţarea Muzeului Satului.
Miercuri – Duminică, 10.00 – 18.00

Aromânii din zona Korce – Istorie şi actualitate în imagini
Până la data de 31 mai 2015, Sala de sticlă
Expoziţie de fotografie
Miercuri – Duminică, 10.00 – 18.00

Mai multe informaţii:
Biroul Relaţii Publice
Biroul Programe Culturale

021 317 91 03 / int. 178, 191

10.05.2015

Aniversarea Muzeului Satului - 79 de ani de la înfiinţare Porţile de lemn ale satului, porţile sufletului, autor Constantin Tudose - Lansare, 15 mai, ora 13.00



Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită vineri, 15 mai, ora 13.00, Sala Victor Ion Popa, la lansarea volumului Porţile de lemn ale satului, porţile sufletului, autor Constantin Tudose, Ed. Magic Print, Oneşti.

Autorul acestei lucrări, inedită prin scop şi realizare artistică, este unul din făloşii urmaşi ai familiilor de rucăreni şi dragosloveni care, bejenind prin Transilvania, au ajuns cu trei secole în urmă în depresiunea Tazlău-Caşin din Moldova. Aici, în Caşin, localitate atestată documentar încă din anul 1410, din timpul voievodului Alexandru cel Bun, aveau să se aşeze definitiv. Urmaşii acelor mocani, căşunenii de astăzi, continuă să păstreze uimitor de bine în limba vorbită şi onomastică, în obiceiuri şi tradiţii, în port, ocupaţii şi meteşuguri, amintirea zonei etnografice din care s-au desprins, Muscelul.

 Din imensul tezaur cultural cu care au poposit strămoşii, Constantin Tudose prezintă concetăţenilor săi şi românilor de pretutindeni unul dintre cele mai convingătoare şi mai expresive documente etnografice  referitoare la identitatea căşunenilor, Porţile de lemn ale satului pe care, inspirat, le compară cu Porţile sufletului. Astăzi, la încept de mileniu trei, acestea stau cu faţa la drum ca stăpânii lor gătiţi în zile de sărbătoare şi, precum frumoasele şi harnicele căşunence, au poale şi sâni, poartă sălbi şi medalioane.

Invitati: prof. dr. Ion Ghinoiu, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, grupul folcloric „Suratele dî la Caşin” şi profesor Gabriela Comănici, interpret de muzică populară.


09.05.2015

Aniversarea Muzeului Satului - 79 de ani de la înfiinţare Colocviul Artă Sacră - Restaurare, 15 mai, ora 11.00




Asociaţia Filială Artă Plastică Religioasă şi Restaurare a Uniunii Artiştilor Plastici şi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizează vineri, 15 mai, ora 11.00, colocviul “Artă Sacră – Restaurare” susţinut de către specialişti de elită din domeniu: prof. Viorel Grimalschi, prof. Nicolae Sava, lector univ. dr. Ion Achiţenie, lector univ. dr. Mihai Dumitru – UNARTE Bucureşti.

Sunt invitaţi fondatori ai AFAPRR a UAP, conducerea UAP România şi reprezentanţi ai Patriarhiei României. Va modera cerc. şt. Florin-Ionuţ Filip.

Dr. Irina Sava va prezenta şi va lansa revista “Fresca”, revistă a artiştilor plastici şi a restauratorilor din România, publicaţie editată de către AFAPRR a UAP din România.

Mai multe informaţii:
Cristian Olteanu, preşedinte AFAPRR
0723 847 454


Aniversarea Muzeului Satului - 79 de ani de la înfiinţare Noaptea Muzeelor/După - amiaza Muzeului, 16 mai


Proiectul face parte din programul NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR, coordonat de Direcţia Muzeelor din Franţa şi este destinat publicului larg pentru cunoaşterea şi descoperirea colecţiilor muzeelor.

Pe 17 mai, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” serbează 79 de ani de existenţă, iar programul organizat pentru acest eveniment va fi dedicat ctitorilor Muzeului Satului şi va fi un bun prilej de descoperire a istoriei şi patrimoniul muzeului. În intervalul orar de gratuitate, publicul este invitat la spectacole de muzică şi dans popular românesc, târg al meşterilor populari, ateliere de creaţie.

15.00    Pe un picior de plai... Ansamblul folcloric Ţara Vrancei – Focşani, Vrancea
            Coordonator – prof. Maria Murgoci                               (Scena Dumitra)
            Invitaţi: Ştefania Rareş, Viorica Flintaşu, Aneta Stan, Gheorghe Turda, Dumitru Zamfira

16.30  Prezentarea ceaiului Muzeul Satului...  by Bernschutz&C  (Scena Dumitra)

17.00    Lansări carte                                                                        (Sala Victor I. Popa) 
,,Lecturi vizuale” etnologice la aromânii din Albania- zona Korçë
Autori: conf. univ. dr. Nistor Bardu, dr. Iulia Wisoşenschi, dr. Emil Ţîrcomnicu, Cătălin Alexa      
Invitat - Ion Caramitru, preşedinte al Societăţii de Cultură Macedo-Română, preşedinte UNITER, director TNB
Românii de peste hotare – Memoriul elaborat de consilierul de legaţie Emil Oprişanu
Ediţie îngrijită de prof univ. dr. Nicolae - Şerban Tanaşoca                      
Atlasul lingvistisc al dialectului aromân
autor - prof. univ. dr. Nicolae Saramandu, editor - prof. univ. dr. Manuela Nevaci                                                                                                                                                            
18.00    Aromânii din zona Korçë – Istorie şi actualitate în imagini                                  (Sala de sticlă)
expoziţie de fotografie – ilustraţii din albumul ,,Lecturi vizuale” etnologice la aromânii din Albania- zona Korçë; autori: dr. Emil Ţîrcomnicu, Cătălin Alexa; curator: dr. Iulia Wisoşenschi     

15.00 - 16.00     Ateliere de creaţie cu participare gratuită* în limita a 10 locuri / atelier   
Icoane pe sticlă – Vladimir Baciu, Biserica Dragomireşti
Ţesut – Rozica Miclescu, Gospodăria Stăneşti
Opincărie – Alexandru Ilinca, Troiţă Şanţ

17.00    Festivalul Culturii Thailandeze
9.00 – 19.00  Târgul meşterilor populari
Ceai în poiană la Tilişca  by Bernschutz&CO                                      (Tilişca Picnic)                                 

Aniversarea Muzeului Satului - 79 de ani de la înfiinţare Ziua Internaţională a Muzeelor, 18 mai




Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită luni, 18 mai, să sărbătorim Ziua Internaţională a Muzeelor. Evenimentul, aflat la cea de-a 38-a ediţie şi organizat  la iniţiativa Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM), are ca scop creşterea gradului de conştientizare cu privire la importanţa muzeelor în dezvoltarea societăţii.

Tema ediţiei de anul acesta este: Muzee pentru o societate durabilă

Muzeul nostru propune publicului său întâlnirea cu meşteri populari, ateliere de creaţie, ghidaje tematice – contribuţii la prezentarea şi valorificarea patrimoniului cultural material  şi imaterial.


Program

13.00   Ghidaj tematic – Drumul firului de lână                                  
            Coordonator – Raluca Dan

14.30   Ghidaj tematic – Instalaţii tehnice din Muzeul Satului
            Coordonator – Marius Luca

14.00 – 15.00 Ateliere de creaţie cu participare gratuită*
            în limita a 10 locuri / atelier  

                        Olărit - Gospodăria Ruşeţu – Cristian Munteanu, Bucureşti
                        Podoabe populare – Gospodăria Chiojd, Raluca Pascaru, Bucureşti 
                       
 15.00  Statui vivante
            Teatrul Masca – Bucureşti


12.00 – 19.00   Meşteri  populari pe uliţele satului
             Ceai... în poiană la Tilişca  by Bernschutz&CO (Tilişca Picnic)

Mai puteţi vizita: 
Expoziţiile temporare:

Yiddische Welt in Rumenie  – un Tezaur regăsit
28 aprilie –   3 iunie 2015, Casa Glod, Maramureş
Colaborare cu Federaţia Comunităţii Evreieşti din România - Muzeul de Istorie a Evreilor din România.
Luni, 18 mai - 9.00 – 17.00
Miercuri – Duminică, 10.00 – 18.00

Feminitate şi împodobire
15 mai – 15 iulie 2015, Sala Gheorghe Focşa
Expoziţie etnografie ce valorifică colecţile muzeului: podoabe, port, documente fotografice, marcând 79 de ani de la înfiinţarea Muzeului Satului.
Luni, 18 mai - 9.00 – 17.00
Miercuri – Duminică, 10.00 – 18.00

Aromânii din zona Korce – Istorie şi actualitate în imagini
16 - 31 mai 2015, Sala de sticlă
Expoziţie de fotografie
Luni, 18 mai - 9.00 – 17.00

Miercuri – Duminică, 10.00 – 18.00




Aniversarea Muzeului Satului - 79 de ani de la înfiinţare Festivalul Thailandez, 15 - 17 mai


Ambasada Regatului Thailandei în România şi Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” împreună cu Ministerul Culturii din Thailanda, Autoritatea de Turism a Thailandei in Frankfurt şi Bucuresti şi Departamentul de Afaceri Agriculturale din Bruselles vă invită la “Festivalul Thailandez” în perioada 15 – 17 mai 2015.
Vineri, 15 mai 2015, ora 18.00 are loc ceremonia de deschidere a evenimentului în prezenţa ES domnul Komgrit Varakamin, ambasador al Regatului Thailanda în România şi a doamnei conf. univ. dr. Paula Popoiu, directorul general al Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” (doar pe bază de invitaţie).
Sâmbătă şi duminică, între orele 10.00 – 19.00, sunteţi aşteptaţi să cunoaşteti o mică parte din cultura Thailandei: pe platoul de la intrarea principală în muzeu veţi putea admira expoziţia de fotografii ce înfăţişează scene şi peisaje din mirifica Thailandă, veţi putea achiziţiona produse cu specific thailandez, iar la Pavilionul de vară veţi putea gusta preparate gastronomice specific thailandeze, pregatite de domnul Chaiyasith Srichom, bucătar şef la Roberto’s - Athenee Palace Hilton, Bucuresti. Iar pentru că Thailanda nu înseamnă doar gastronomie sau peisaje frumoase, de la ora 17.00, la scena Dumitra vă invităm la un spectacol de dans traditional thailandez susţinut de un grup de 12 dansatori profesionişti acompaniaţi de de 2 muzicieni thailanezi ce vor cânta un amestec de muzica tradiţională thailaneză şi contemporană.

Bilet de intrare:
Adult – 10 lei, Pensionar – 5 lei, Elev, Student – 2,5 lei.
Vă aşteptăm!

Mai multe informaţii:
Ambasada Regatului Thailandei
021 311 00 31/ 021 311 00 67/ 021 311 00 78
Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”
Biroul Relaţii Publice
021 317 91 03 – int. 178, 143

Aniversarea Muzeului Satului - 79 de ani de la înfiinţare Feminitate şi împodobire, expoziţie de etnografie, 16 mai



,,Regele Carol adusese logodnicii nepotului şi surorilor ei prea frumoase costume ţărăneşti; era singurul lucru palpabil ce-l aveam din acea ţară a Răsăritului cel apropiat. Erau minunat cusute, cu fir de mătase şi ne găteam adesea cu ele, pentru plăcerea celor doritori să afle în ce ţară ne ducem; dar nu ştiu dacă acele podoabe, atât de pitoreşti, făceau să le sară în minte o imagine mai clară a hărţii Europei”. (Regina Maria a României, Povestea vieţii mele)
                                                                                                           

Feminitatea este conform definiţiilor seci, dar mai ales reci ale dicţionarelor „totalitatea trăsăturilor care constituie specificul caracterului feminin.”
Şi totuşi ...
Nuanţele feminităţii sunt cu mult mai multe, iar provocările ei sunt deseori imposibile şi chiar enervante sau superficiale pentru femeia secolului XXI care oscilează între carieră şi familie, între carieră - familie - EU, între cariera suav feminină a tradiţionaliştilor (cratiţă - copil - soţ) sau cea acaparată, prin forţa feminismului, de la dragii de bărbaţi (manager, afacerist - ă, poliţist - ă, ofiţer - easă, politician - că etc.).
Firesc apare întrebarea - este feminitatea un dat exclusiv al femeii? Nu cumva putem fi acuzaţi de discriminare dacă răspunsul va fi afirmativ? Dacă este Ziua mamei şi apoi a tatălui, de ce nu şi feminitate feminină şi feminitate…masculină? Trebuie doar să fii sensibil, iubitor, intuitiv, cu spirit de sacrificiu de sine  dar şi smerit, cu ochii veşnic plecaţi şi surâsul misterios ascuns sub culori diafane de mătăsuri moi sau evantaie pictate… normal „hand made”!
Sunt şi femei lipsite de feminitate, spun unii. Adică nu neapărat urâte, ci lipsite de ceva în felul în care vorbesc, merg, privesc, gesticulează, se îmbracă …( „băieţeşte”).
Cum putem defini deci feminitatea? Poate acel „je ne sais quoi” care rămâne ca o aură în jurul femeii, creşte din interior şi se citeşte în ochi, în gesturi şi cuvinte, dar şi în răceala unor răspunsuri necesare. Lăsând la o parte definirea imposibilă a inefabilului putem considera că feminitatea este şi/sau mai ales, o problemă de identitate de gen, dar şi una de valorizare.
Femeia satului, harnică şi bogată sufleteşte, transformă viaţa în vis, iar spaţiul în cămin. Ea este ACASĂ aşa cum este mama, bunica, soţia, iubita din CASĂ. Transformatoare de spaţii şi mentalităţi, femeia este sufletul şi frumuseţea casei. Amprenta ei se află pe lucruri, cusute cu migala în nopţi lungi de iarnă, iubirea ei se află în culori cusute pe cămăşile de nuntă ca şi pe cele de moarte,  mireasma ei se află în colţul cu icoanele, alături de cea a busuiocului cu care se confundă. Trudită dar şi frumoasă, femeia satului românesc a ştiut să atragă privirile prin eleganţă şi …împodobire.
Ce este mai important pentru viaţa Femeii? Eterna poveste a antropologiei culturale. Soţul, casa, copiii. Viaţa ca şi moartea, căci de nuntă dar şi de înmormântare se ocupa femeile din sat, din comunitate, din familie. Lângă duioşia privirii aruncată chipului femeii adăugăm împodobirea de tip românesc: salbe, flori, bete, marame şi ştergare, fote şi ii cusute de mâna EI. Toate reunite într-o expoziţie frumoasă, cu obiecte purtate de regine (costumul purtat de regina Maria  se afla la loc de cinste în colecţiile noastre), dar şi de femeile satului, liantul care asigură vitalitatea şi continuitatea familiilor. Pe pereţi suntem înconjuraţi de portrete de femei, iar în sală, pe manechine sau în vitrine, podoabele trupului lor, izvorâte din adâncul sufletului lor iubitor de frumos şi al minţii creative şi inspirate. Împreună toate aceste obiecte nu alcătuiesc un Lidice fără viaţă, ci evocă oameni, timpuri, dar şi idei care au capacitatea de a trezi la viaţă ...TIMPUL .
„Feminitate şi împodobire” este o expoziţie dedicată femeii din satul românesc fără de care Casa noastră de la şosea (Muzeul Satului) de la a cărei ctitorire se împlinesc 79 de ani, nu ar fi fost atât de frumos…împodobită. În aceeaşi măsură este o expoziţie dedicată celor care au visat şi creat acest frumos sat din Bucureşti - Dimitrie Gusti, Gheorghe Focşa, H. H. Stahl, Traian Herseni,  V. I. Popa şi toată elita culturală a perioadei interbelice alături de care stau la loc de cinste multe generaţii de ţărani şi multe generaţii de specialişti. Actul de naştere al Muzeului Satului Românesc (acum Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”) este astfel semnat de Rege dar şi de Ţară!

Conf. univ. dr. Paula POPOIU


Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 15 mai – 15 iulie, de miercuri până duminică, între orele 10.00 – 18.00, în Sala Gheorghe Focşa, Sos. Kiseleff nr.28.

Aniversarea Muzeului Satului - 79 de ani de la înfiinţare Momente aromâne, sâmbătă, 16 mai



Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită sâmbătă, 16 mai 2015, ora 17.00, la sala Victor Ion Popa, Şos. Kiseleff nr. 28-30, sector 1, Bucureşti la lansarea a trei volume despre comunitatea aromânilor, în prezenţa domnului Ion Caramitru, preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Română, doamnei acad. Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, doamnei conf. univ. dr. Paulina Popoiu, directorul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” şi a domnului prof. Willylald Wisoşenschi, preşedintele Fundaţiei Culturale „Muşata Armână”.

Albumul ,,Lecturi  vizuale” etnolgice la aromânii din Albania, zona Korçë, realizat de conf. univ. dr. Nistor Bardu, dr. Iulia Wisoşenschi, dr. Emil Ţîrcomnicu şi Cătălin Alexa este rodul cercetării de teren din luna august a anului 2014, din cadrul proiectului cu titlul “Configurări ale discursului etnologic al românilor din Albania și România din perspectiva cercetării științifice intedisciplinare (etnofolclorice și lingvistice) actuale”, propus  de Societatea de Cultură Macedo-Română în parteneriat cu Institutul de Etnografie și Folclor ,,C. Brăiloiu” și Fundația Culturală ,,Mușata Armână” având o finanțare asigurată de către Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni al Ministrului Afacerilor Externe. Albumul de față continuă de fapt o tradiție mai veche inițiată de frații Manakia, iar în câmpul cercetării românești, de două nume de referință pentru zona  de cercetare academică, Theordor Capidan și Tache Papahagi și anume aceea de valorificare a materialului etnofolcloric sud-dunărean sub forma unor albume cu informație etnologică vizuală. Albumul ,,Lecturi  vizuale” etnolgice la aromânii din Albania, zona Korçë este un exercițiu de lectură vizuală, cu numeroase fotografii inedite unele cu o valoare emblematică ce surprind stadiul actual și dinamica social-comunitară a grupurilor de aromâni (fărșeroți) din localitățile: Corcea, Moscopole, Pleasa, Boboștița, Șipsca, fiind susținut de mostre de material dialectal etnofolcloric, dublat de o consistentă informație istorică furnizată de surse bibliografice avizate, acreditate de către comunitatea academică.

“Românii de peste hotare, studiul întocmit, în anul 1945, de consilierul de legație Emil Oprișanu, secretarul Comisiunii pentru problemele păcii din cadrul Ministerului Afacerilor Străine al Regatului României și de colaboratorii săi” este un prețios document de istorie a diplomației românești. Impreună cu numeroase anexe documentare care-l însoțeau (tablouri statistice, tablouri de concordanțe toponimice, liste de biserici și școli românești de peste hotare, hărți etnografice și istorice) el constituie dosarul menit să ofere delegaților români la Conferința Păcii de la Paris, elemente esențiale de informație și de judecată necesare pentru stabilirea strategiei politice optime în vederea apărării drepturilor românilor trăitori ca minoritari în câtevadintre țările Europei Centrale și de Sud-Est- Ucraina Transcarpatică, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Grecia, Albania și Peninsula Istria. Studiul lui Emil Oprișanu este publicat acum pentru prima dată în întregime după exemplarul dactilografiat păstrat în arhiva Institutului de Studii și Cercetări Balcanice din București, al cărui director-fondator, prof. Victor Papacostea, titularul Catedrei de istoria popoarelor balcanice, Universitatea din București s-a numărat între colaboratorii Biroului Păcii și ai Comisiei pentru studiul problemelor păcii. Studiul a mai fost editat odată în anul 2005 de regretatul coleg Gheorghe Zbuchea și de Cezar Dobre pe baza textului păstrat în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, problema 18, fond Conferința de Pace de la Paris, însă fără anexele care-l însoțeau și fără menționarea numelui autorului său.

“Atlasul lingvistic al dialectului aromân” realizat de Nicolae Saramandu şi editat de Manuela Nevaci este cea mai amplă cercetare de geografie lingvistică pentru dialectul aromân. Este rodul unor îndelungate anchete de teren efectuate de autori în Grecia, Albania, R. Macedonia, Bulgaria şi cuprinde într-o imagine de ansamblu întregul areal aromânesc: de la Munţii Balcanici în nord până în Tesalia, Acarnania şi Etolia în sud, de la mările Adriatică şi Ionică învest până la Marea Egee în est. Sunt cuprinse în lucrare  toate graiurile aromâneşti, care pot fi identificate şi descrise pentru prima oară  în mod amănunţit pe baza prezentului atlas. Apar în atlas numeroase fapte de ordin fonetic, morfologic, lexical caracteristice graiurilor, care nu au fost semnalate în lucrări anterioare.

Tot cu acest prilej se va vernisa  şi expoziţia de fotografie ”AROMÂNII DIN ZONA KORÇË – ISTORIE ŞI ACTUALITATE ÎN IMAGINI” curatoriată de Iulia Wisoşenschi, care va prezenta  imagini realizate de Cătălin Alexa şi dr. Emil Ţîrcomnicu. Expoziţia va putea fi vizitata pana pe 31 mai 2015, în Sala de Sticla, Sos. Kiseleff nr. 28 – 30, de miercuri pana duminica, de la 10.00 la 18.00.

Mai multe detalii: 021 317 90  03/int. 178;
relatii.publice@muzeul-satului.ro



07.05.2015

Aniversarea Muzeului Satului - 79 de ani de la înfiinţare, 15 - 18 mai 2015


     Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” aniversează 79 de ani de existenţă în data de 17 mai 2015. Cu această ocazie, vor avea loc o serie de activităţi în perioada 15 -18 mai, menite să cinstească acest moment important din istoria muzeului.

Vineri, 15 mai - Deschiderea oficială a evenimentului

Program variat ce cuprinde: colocviul Artă sacră – Restaurare, expoziţia etnografică Feminitate şi împodobire ce valorifică patrimoniul muzeului, spectacol folcloric, târg al meşterilor populari, lansare de carte.

Vineri 15 mai – Duminică 17 mai – Festivalul Culturii Thailandeze

Eveniment organizat în colaborare cu Ambasada Regatului Thailandei în România cu scopul de a face cunoscută poporului român cultura thailandeză prin spectacol de muzică şi dans specific, ateliere meşteşugăreşti, gastronomie tradiţională, expoziţie de fotografie turistică

Sâmbătă, 16 mai   

Ritmuri de cântec şi joc în tonurile Fanfarei Militare a Jandarmeriei Române, recitaluri muzicale susţinute de grupurile folclorice Gorjeanca – Tg. Jiu şi Doruri muscelene - Mihăeşti, Argeş, medalion creator popular - Alexandru Ilinca, opincar – Rm. Vâlcea

După amiaza Muzeului Satului* Proiect dedicat Noapţii Muzeelor

În recital renumiţii intrepreţi de muzică populară Ştefania Rareş, Ionela Prodan, Viorica Flintaşu, Aneta Stan, Dumitru Zamfira, Ionuţ Dolănescu  şi ansamblul folcloric Ţara Vrancei – Focşani, Vrancea, ateliere de creaţie – icoane pe sticlă, ţedut, opincărie, momente de cultură aromână ilustrate prin lansări de carte şi expoziţie de fotografie.

* 15.00 – 18.30  Acces gratuit pentru public în cadrul programului european Noaptea muzeelor

Duminică, 17 mai –– Aniversarea Muzeului Satului – 79 de ani de la înfiinţare

Program dedicat ctitorilor Muzeului Satului (onoruri militare, muzică corală şi de taraf, demonstraţii ale meşterilor populari, muzică şi dans, etnii în dialog: greci, aromâni şi ruşi lipoveni, teatru).


Luni, 18 mai - Ziua Internaţională a Muzeelor

Program adaptat conform tematicii propusă de ICOM pentru sărbătorirea Zilei Internaţionale a Muzeelor. Anul 2015 aduce a 38-a ediţie a acestei „sărbători” (1977) pentru a înştiinţa opinia publică cu privire la rolul muzeelor în dezvoltarea societăţii.
Tema celei de a 38 - a ediţii este: Muzee pentru o societate durabilă.
Întâlniri cu meşteri populari, ateliere de creaţie, ghidaje tematice – contribuţii la prezentarea şi valorificarea patrimoniului cultural material  şi imaterial.




 

Aniversarea Muzeului Satului - 79 de ani de la înfiinţare Program 15 - 18 mai 2015





06.05.2015

Europa creativă - Subprogramul Cultura, 8 mai 2015




În data de 8 mai 2015, Biroul Europa Creativă România organizează la Bucureşti, în colaborare cu Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, în Sala V.I.Popa, Şos. Kiseleff  nr. 30, un eveniment dedicat operatorilor din sectoarele culturale şi creative care vor să acceseze anul acesta finanţările Programului Europa Creativă pentru proiecte de cooperare europeană. 
 
Evenimentul are două părţi: o informare generală despre Europa Creativă şi liniile de finanţare ale Subprogramului Cultura (proiecte de cooperare europeană, traduceri literare, reţele şi platforme europene) şi un atelier de lucru dedicat completării şi depunerii propunerilor de proiecte în cadrul liniei de finanţare pentru proiecte de cooperare europeană. 
 

Persoana de contact pentru detalii: Claudia Romanescu, consultant Subprogramul Cultura, telefon: 021 316 60 61.
 
Pentru detalii suplimentare accesaţi:
http://www.europa-creativa.eu/noutatic_doc_49_sesiune-de-informare-si-atelier-europa-creativa-cultura-la-bucuresti-8-mai-2015_pg_0.htm

Muzeograme vechi şi noi, autor prof. univ. dr. Ioan Opriş, 12 mai, ora 13.30




Editura Oscar Print, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti şi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită marţi, 12 mai 2015, începând cu orele 13.30, la prezentarea volumului Muzeograme vechi şi noi, autor prof. univ. dr. Ioan Opriş.

Un proiect editorial inedit pentru muzeografia românească, semnat de un reputat specialist din acest domeniu, profesor universitar Ioan Opriş, le este oferit specialiştilor din muzee, şi nu doar din muzee, sub forma unei istorii a muzeului, privită din perspectiva unei atente reevaluări a demersului muzeal, un demers dominat de curiozitatea, ataşamentul, sensibilitatea, dispoziţia şi implicarea autorului.
În lumea românească de ieri, în cea interbelică, muzeul nu a contat ca o instituţie culturală majoră în ochii elitelor politice. Putine sunt excepţiile celor care l-au văzut şi l-au vrut altfel decât se manifesta încă timid, mulţi găsindu-i însă virtuţi de acumulare pe seama bogăţiei naţionale şi proorocindu-i un viitor mai bun. De la Bucureşti la Oradea, de la Constanţa la Chişinău, Bârlad ori la Cernăuţi, Timişoara sau Iaşi, muzeele s-au văzut încurajate de intelectuali temerari, însă mai puţin de elite. Temerarii, pionerii muzeografiei moderne au fost atenţi la curentele de idei muzeografice ale vremii lor, crezând în viitorul muzeelor noastre.

După al Doilea Război Mondial, în socialism, muzeele au primit încurajări mai consistente şi fonduri apreciabile, utilizate inteligent pentru dezvoltarea colecţiilor şi lărgirea profilurilor acestora.
După 1989 s-au produs mai multe mutaţii şi în muzeografie, printre acestea figurând nevoia acută de modernizare, reprofilare şi reformare. Procesul în cauză este în plină desfăşurare, cu ritmuri inegale, cu pierderi şi cu realizări. Repoziţionarea muzeului în societatea contemporană ca principală instituţie culturală de tezaurizare, acumulare, cercetare şi de educaţie materializată prin patrimoniu este o realitate. În multe locuri autorităţile încurajează muzeele, dobândind rezultate notabile. Asemenea rezultate s-au evidenţiat în planul cercetării patrimoniului muzeal, inclusiv al cercetării patrimoniului preventiv, unde muzeele ocupă locul principal.

Sistemul patrimonial cultural a păstrat, în bună măsură, ca bază, muzeele, instituţiile cele mai bine încadrate, care au făcut faţă la numeroase şocuri, dar au rezistat. În jurul lor şi prin intermediul lor se va putea reproiecta, într-o viziune modernă şi la momentul potrivit, întregul sistem de ocrotire a tezaurului cultural mobil şi imobil, material şi imaterial.

Am crezut cuvenit să adunăm în aceste pagini impresii, idei, adnotări, evaluări muzeografice, emise în răstimpul mai multor decenii şi aparţinând unor lideri cu activităţi legate de muzee şi colecţii, de cercetare muzeală, de conservare-restaurare şi de valorizarea bunurilor culturale. Le-am intitulat muzeograme crezând că prin ele putem evalua mai corect muzeografia, multe dintre acestea fiind şi muzeografe, adică mărturii scrise pe seama muzeelor şi a celor care le slujesc.

Evenimentul va avea loc la Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, Sala Victor Ion Popa, Şoseaua Kiseleff nr.30.


Informaţii suplimentare la:
Muzeul Satului: 021/317 91 03/int 178