27.11.2014

Ziua Nationala a Romaniei...la Muzeul Satului!




Cu ocazia Zilei de 1 Decembrie – Ziua Naţională a României, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizează un eveniment cultural care marchează acest moment important din viaţa poporului român şi invită publicul să viziteze toată România într-un singur loc.

Asociaţia Tradiţia Militară din Bucureşti, condusă de dr. Mircea Stoica, va prezenta publicului onoruri militare în costume militare de epocă, pentru ca apoi concertul Corului Symbol, coordonator Jean Lupu să încânte sufletele românilor prezenţi la muzeu.

Atmosfera va fi completată de târgul meşterilor populari, ocazie de a achiziţiona obiecte de artă populară românească,produse din gastronomia tradiţională, produse Bio şi cosmetică tradiţională.


Din program

14.00     Pentru onor… înainte!                                                               
Asociaţia Tradiţia militară – Preşedinte  dr. Mircea Stoica

14.20    Voci de îngeri – Concert extraordinar
Corul Symbol- Coordonator Jean Lupu
                      
*09.00 – 17.00 La târg… obiecte realizate de meşteri populari, produse din gastronomia tradiţională, produse bio.  



Informaţii suplimentare:
Biroul Relaţii Publice şi Biroul Programe Culturale:
Tel: 021.317.91.03/ 178, 191













19.11.2014

Românii de sub munte, artă şi document Expozitie de pictura si grafica Ary si Ion Lucian Murnu 22 noiembrie - 31 decembrie 2014


ARY  MURNU    (1881, Xanthi, Grecia – 1971, Bucureşti)



Aristomene Murnu s-a născut la 28 iunie 1881 în Xanti, Macedonia, copilăria petrecându-şi-o apoi la Veria, în munţii căreia familia preotului şi profesorului Ioan Murnu deţinea o mică proprietate şi turme de oi. Către 1890 familia preotului Murnu se stabileşte la Budapesta, unde acesta devine protopopul comunităţii romaneşti şi, în paralel, profesor de limba greacă. Ary Murnu studiază la Liceul Piarist din Budapesta, frecventează muzeul, galeriile. Îi place Goya, peisajele lui Segantini, pictura lui Muchka, ajunge curând, prin studiu individual, să execute în ulei portrete cu o deosebită acurateţe.  La 18 ani începe studiile la Academia Liberă de Arte cu Hollosy şi Azbe, apoi pleacă la München in 1902, pentru a studia ca bursier al statului român, la Kunstakademie. Are ca profesori pe Karl Marr şi Ludwig Herterich, promotori, mai ales Marr, ai unui curent înnoitor în arta germană a vremii.

Între colegii români de la München se numără pictorii Ştefan Popescu, J. Al. Steriadi, dar şi literaţii Virgil Cioflec, St. O Iosif, Sofia Nădejde. Vizitează nordul Italiei, împreună cu colegii de studii în timpul primei vacanţe. La academie, Herterich îi apreciază desenul şi portretistica (un exemplu este portretul tânărului prinţ Carol din colecţia Muzeului Naţional de Istorie), de Karl Marr apropiindu-se ca de un spiritus rector, cu care avea să dezvolte o lungă corespondenţă. Marr este cel care-l influenţează în abordarea desenului sintetizator, cu inflexiuni seccession, din ilustraţiile la Eminescu executate câţiva ani mai târziu. Expresionismul münchenez îl marchează pe Murnu pentru tot restul activităţii sale de grafician, desfăşurată în domeniul caricaturii şi al ilustraţiei de carte. După doi ani de studii müncheneze, familia, care nu îl încuraja în orientarea sa către artă, îl determină sa continue la Iaşi şi Bucureşti (1903-1904) unde se simte străin atât de Bardasare, cât şi de Stăncescu şi I. D. Mirea. Încă din primii ani ai stabilirii sale la Bucureşti, Ary Murnu începe să publice desene şi caricaturi în Furnica şi se apropie de Tinerimea Artistică, acea societate care, la începutul secolului, grupa tot ce era viu, novator, în arta românească.

Va expune la Tinerimea, al cărei secretar va fi timp de 30 de ani, alături de Fritz Stork, Cecilia Cuţescu, Fr. Şirato, dar va trăi în principal din grafica executată pentru ziarele şi revistele umoristice sau ilustrate ale vremii (Furnica, Ghimpele, Facla, Lumea copiilor), ca şi din ilustraţiile la cele aproape o sută de titluri ce i se încredinţează. Între ele ediţia Scurtu a Poeziilor lui Eminescu, ediţiile de lux ale Iliadei şi Odiseei, traduse de George Murnu, fratele său, dar şi abecedarele şi calendarele Minerva, din 1904 până târziu, după 1940.

Expoziţii personale de pictură a avut la Sala Ileana, în 1921, în 1928 şi 1929 şi o retrospectivă la sala Dalles, în 1955. A participat la saloanele oficiale dintre 1905 şi 1929, obţinând în anul 1913 medalia de aur şi a expus picturi la 25 de expoziţii ale Tinerimii Artistice.
După 1955, grav afectat de miopie şi cataractă, desenează tot mai puţin, pictează tot mai rar. A iubit munţii şi i-a pictat aproape cu religiozitate şi cu o mare grijă pentru a consemna exact locul înfăţişat. A fost şi un excelent portretist, după cum o demonstrează portretele lui Carol al II lea (1916), al reginei Maria, ca şi ale prietenilor sau familiei pe care le-a executat, în ulei, acuarelă sau creion de-a lungul vieţii.

ION LUCIAN MURNU (1910 –  1984, Bucureşti)


Ion Lucian Murnu (1910-1984) s-a născut la Bucureşti, ca fiu al graficianului Ary Murnu, al cărui frate, George Murnu, era un reputat elenist (traducător al integralei Homer în limba româna) poet, arheolog şi profesor de istoria artei.

A studiat, la Bucureşi, la Academia Julian, apoi la Şcoala de belle arte, (1930-1936) desenul cu Ressu, sculptura cu Oscar Han, discipol, la râdul lui, al lui Antoine Bourdelle. Ca tânăr sculptor, l-a preţuit pe Mac Constantinescu, sculptor modern în opera căruia clasicul este receptat ca o sursă de glosse formale în spirit decorativ.

Artistul s-a format, încă din prima tinereţe, într-o atmosferă în care modernitatea însemna, încă, un profund respect pentru valorile perene ale artei antice.  Şederea sa la Roma, ca bursier al Accademiei di Romania (octombrie 1938, iunie 1940) aprofundează o larga cunoaştere anterioară, adăugându-i pe lângă experienţa directă a artei antice, medievale şi renascentiste descoperirea etruscilor. Arhaismul greco-latin a devenit pentru Murnu, ca şi pentru congenerii săi italieni, Marino Marini şi Giaccomo Manzu, corifei ai şcolii romane, filonul unei perene modernităţi, al unui etern, dar acut actual umanism.

Acest fapt nu a însemnat pentru Murnu o ancorare placidă într-o formulă plastică fixată, ci chiar menţinerea în orizontul fertil al perenităţii chiar şi atunci când, sub apăsările şi ameninţările comunismului, etosul operei s-a schimbat radical devenind, din senin - meditativ, de expresie clasicizantă, unul dramatic, ascetic, de tip expresionist, proclamând ultimativ şi plastic riguros, autoritatea spiritului asupra lumii, a legilor eterne, nevăzute,  implacabile dar eliberatoare, asupra prezentului văzut, constrângător.

Dinspre antic, sculptorul Murnu evoluează pe o traiectorie Bourdelle, apoi, asemeni lui Giacometti, spre valorile expresivităţii plastice ale corpului, investit de el nu cu forţe exterior devoratoare, ci interior revelatoare, ca rod al acţiunii spiritului asupra trupului. Asceza formală manifestă în sculptura sa din anii 60, în total contratimp cu arta românească oficială a vremii, dar şi cu formele plastice ale artei abstracte practicate în Europa vremii, exprima distanţa autorului faţă de tot ceea ce, contingent, l-ar fi putut constrânge, afirmând cu rigoare spiritualul până la evadarea din teritoriul sculpturii, în care volumele se efilaseră prin consumpţie interioară, în cel al picturii. Şi aici flacăra spiritului impune asceza plastică, simplificând planurile, fără să le elimine, reducându-le la suprafeţe aproape decorative, după formula bizantină.

Ca şi în fresca bizantină, în spatele formulărilor sale plastice, învecinate celei mai bune picturi metafizice a vremii, (de Chirico) se străvede însă, cu claritate, mesajul - un conţinut accesibil doar iniţiaţilor. Sunt aici ecouri ale lecturilor sale biblice şi platoniene, ale Sfântului Augustin (din Confessiones) şi ale lui Plotin (din Eneade), ca şi a operei danteşti, cunoscute până la majore asumări. Ades, artistul îşi repeta, chiar şi în fericita epoca romană, resemnat şi însingurat: „Non raggiona di loro, ma guarda e passa”.

A fost deviza sa şi pentru anii de însingurare şi izolare ai comunismului.
În timpul vieţii, a avut doar două expoziţii personale la Bucureşti in 1946, Sala Dalles şi 1966, Orizont şi alte două la Roma (1967, galeria Feluca), şi în 1971 în Germania, cu un mare succes de presă şi de vânzări.

Fiecare apariţie pe simeze i-a adus importante aprecieri din partea publicului cunoscător. O presă avizată a consemnat larg expoziţiile ca evenimente plastice de excepţie, apoi o conjuraţie a tăcerii oficiale a lăsat în penumbră opera şi persoana sa, din ce în ce mai distantă şi singulară în cotidianul românesc.

Între 1966 -1981 a efectuat numeroase călătorii de documentare, în Grecia, Bulgaria, Ungaria, Germania, Franţa, Spania, revenind în Italia de mai multe ori.

După 1990 artistului i se consacră mai multe expoziţii la Bucureşti, 1990, Constanţa – Muzeul de Arta, 1991, şi Galaţi - Muzeul de Arta Contemporana, 1992 , apoi în 2004 la palatul Mogoşoaia, în care desenele sale expresioniste, alături de picturile metafizice şi ultimele sculpturi, intrate în patrimoniul şi expunerile permanente ale muzeelor, au constituit revelaţia unui univers artistic şi a unei suferinţe interioare cu totul singulare în arta românească postbelică. S-a publicat şi jurnalul său de idei, Idee şi meşteşug (1992, editura Universal Dalsi), un  document unic despre rezistenţa prin spirit şi prin cultură impusă de Murnu în Academia de arte.

Figurativ şi umanist, atunci când arta „oficială” căpătase libertatea exprimărilor abstracte, metafizic, pe când pictura româneasca practica formulele postimpresionismului sau ale sintezelor postcubiste, Murnu a fost permanent in contratimp cu vremea sa, avind insa mereu convingerea ca singurătatea sa este a unui precursor, si nu a unui epigon târziu.
Ceea ce cursul ulterior al artei româneşti, prin revenirea studenţilor săi la figurativ în cadrele unui umanism modern, a demonstrat-o. Şi trebuie să numim aici o valoroasă pleiadă care numără pe: Silvia Radu, Vasile Gorduz, Viktor Roman, Gheorghe Apostu, Vladimir Predescu, Dinu Radulescu, Ion Condiescu.

Lucrari monumentale :

Eminescu, bust, Dej
Traian, bust, Drobeta Turnu Severin
Făt Frumos, basorelief, parcul Herăstrău, Bucureşti
Nicolae Ştefănescu, bust, Opera română

                                                                                                          Doina Mândru


Românii de sub munte, artă şi document
Expozitie de pictura si grafica Ary si Ion Lucian Murnu
      22 noiembrie - 31 decembrie 2014




           Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” găzduieşte în perioada  22 noiembrie - 31 decembrie 2014 expoziţia de pictură şi grafică Ary şi Ion Lucian Murnu intitulată Românii de sub munte, artă şi document.
          De origine aromână, cei doi artişti au iubit munţii noştri, au străbătut la picior în zeci de drumeţii Bucegii, Făgăraşul, Parângul, începând cu 1916 până târziu, în anii 70 (Jurnalul Claudiei Murnu consemnează o seamă din aceste drumeţii). Au adunat astfel câteva zeci de peisaje montane în ulei   (Ary Murnu) şi peste 30 de desene în tuş, studii de arhitectură vernaculară din Curtea de Argeş, datate 1930, 1932 datorate tânarului student la arte, Ion Lucian Murnu. Practic, investigaţia plastică identifica, de fapt, foarte fidel tipuri de locuinţe şi de anexe, atmosfera încă rurală a oraşelelor de munte, toate acele urme ale vieţii  patriarhale care astăzi au dispărut. Interesantă este „privirea” autorilor, plină de o tandră atenţie faţă de aceste relicve pe care şi ei le vedeau pierind lent, părăsite, povârnite sub ierni şi singuratate. Pitorescul acestor căsuţe ades dărăpănate ascunde de fapt începutul dramei depopulării satelor de sub munte.
           Doamna Doina Emilia Mândru, critic şi istoric de artă, curator, vă invită să îi descoperiţi pe Ary şi Ion Lucian Murnu în ipostaza de autori ai unei tipologii de habitat în cadrul acestei expoziţii, deschisă în perioada 22 noiembrie – 30 decembrie, de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00,  în ambianţa Sălii „Gheorghe Focşa”.
          Vernisajul va avea loc sâmbătă, 22 noiembrie 2014, orele 16.00 la sediul Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti”, din Şoseaua Kiseleff  nr. 28-30, Bucureşti.

 Mai multe detalii: 021 317 91 03 - int. 178, 186



17.11.2014


Nostalgia atelierului



Miercuri, 19 noiembrie, Fundatia pictor George Stefanescu organizeaza o masa rotunda la care invitatii speciali - pictorul Marin Gherasim, istoricul de arta Prof. Dr. Adrian Silvan-Ionescu si scriitorul Radu Carneci - vor discuta amintiri din trecutul atelierului Muzeului Tattarescu, spatiul unde pictorul George Stefanescu-Ramnic a lucrat operele expuse astazi la Muzeul Satului, in expozitia Centenar "Gradina Zburatorului" - expozitie in cadrul programului Muzeului National al Satului Restitutio. Evenimentul este prezidat de istoricul de arta Prof. Dr. Ruxandra Dreptu.

Evenimentul are loc in sala de Conferinte Victor Ion Popa, de la ora 16:00, Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti".








Artista Natalia Ovsienko


Artista Natalia Dimitrievna Ovsienko, prin specificul manierei artistice, aparţine remarcabilei şcoli moscovite de pictură, ai cărei fondatori  sunt Robert Falk, Piotr Kocialovski, Ilia Maşkov. Natalia Ovsienko se străduieşte să urmeze specificul tradiţiei în artă, preluând de la înaintaşi ce este mai bun, dar în acelaşi timp rămâne un artist cu particularităţi personale, îmbinând subtil şi delicat talentul dăruit de natură cu imensa trudă zilnică. Drumul în procesul de creaţie este unul complicat, plin de căutări pentru obţinerea unui loc binemeritat şi pentru definirea stilului personal în artă. Nu se lasă copleşită de convenţii, scrie şi desenează aşa cum vede, aşa cum simte. În picturile sale, pe lângă un motiv plastic îndrăgit, găseşti dispoziţie şi viziune artistică; punctul de vedere al maestrului invită vizitatorul la cugetare.
N.Ovsienko a absolvit cu merite deosebite Universitatea Tehnică de Stat din Moscova „N. E. Bauman”, Institutul de reconversie profesională şi instruire avansată la Universitatea de Stat „M.V. Lomonosov” din Moscova unde a studiat Ştiinţe Culturale (materie echivalentă cu Antropologie Culturală), Facultatea de Arte Plastice şi Arte Vizuale a Universităţii de Ştiinţe Umane „M.A. Şolohov” din Moscova (secţiunea de arte plastice), Academia de Arte din New York, cursul de portret şi pictură figurativă.
Desfăşoară o bogată activitate expoziţională în Rusia, dar şi în străinătate, folosind lucrările de artă pentru lărgirea relaţiilor culturale şi promovarea patrimoniului cultural al Rusiei. Participant la organizarea a peste 40 de expoziţii de succes, dintre care 27 personale, în SUA (New York), Franţa (Paris), Marea Britanie (Londra), Elveţia (Geneva, Lausanne), India (Mumbai, Pune), Cazahstan (Alma-Ata), Rusia (Moscova, Riazan, Novgorodul de Jos, Ufa, Sterlitamak, Salavak, Lipeţk, Kaluga, Smolensk, Belgorod, Iaroslavl. În anul 2013 N. Ovsienco a organizat expoziţii personale la Ministerul Culturii, la Ministerul Afacerilor Externe din Federaţia Rusă şi în muzeele din Moscova.
Lucrările de autor ale Nataliei Ovsienko au intrat în colecţiile muzeului regional de stat din Riazan „I.P. Pajalostin”, în muzeul de arte plastice „N.V. Nestorov” din Başkiria, muzeul de arte plastice din Lipeţk, în centrul expoziţional al muzeului din Maloiaroslaveţ „I.A. Soldatenko” şi în colecţii particulare din Rusia, SUA, Elveţia, Grecia, India, Ucraina.
Natalia Ovsienko reînvie mişcarea artistică numită Peredvijniki (Pictori Ambulanţi), ducând tradiţia mai departe, derulând de un an de zile expoziţia itinerantă „Confesiunile unui artist” în oraşele regiunii Kaluga (Borovsk Maloiaroslaveţ, Mosalsk, Tarussa, Hvastovici, Ulyanovo, Kozelsk Jukov, Lyudinovo, Obninsk). În 2011, un proiect asemănător la scară largă „Drumul spre casă” a fost implementat în Başkiria.
Natalia Dimitrievna Ovsienko este de 20 de ani membru al Uniunii Creative a Artiştilor Plastici din Rusia, iar din 2013 membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Rusia. În acelaşi an este aleasă membru de onoare al Academiei de Artă din Rusia. Este decorată de Ministerul Culturii cu insigna „Pentru contribuţii la cultura rusă”, cu medalia „Celui destoinic” de Academia Rusă de Artă şi cu medalia de gradul III „Pentru merite deosebite în cultura regiunii Kaluga”, i-a fost înmânată diploma din partea Comitetului pe Programe UNESCO al Republicii Başkortostan (Başkiria). Este laureat al multor concursuri de artă plastică, câştigătoare a diplomelor la Festivalul Internaţional de Artă cu genericul „Tradiţie şi actualitate” ediţiile V şi VI organizat la Moscova.
Natalia Ovsienko este un om de cultură complet, îmbinând în mod fructuos activitatea creatoare, în domeniul artelor plastice şi al poeziei, cu cea pedagogică, este iniţiatorul şi conducătorul de neînlocuit  al cercului de arte plastice pentru copii „Creativitate”, este, de asemenea, autorul manualului „Introducere în cultura mondială”.


Traducere din rusă şi adaptare – Ala Movileanu




Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” în colaborare cu Ambasada Federaţiei Ruse în România şi Reprezentanţa din România a Agenţiei Rossotrudnicesto va invita la vernisajul expoziţiei artistei Natalia Ovsienko - „Culorile Rusiei”, joi, 20 noiembrie 2014, ora 12.00, in sala „Lena Constante”.

Evenimentul face parte din editia a IV-a a Zilelor Culturii Ruse şi va fi însoţit de lansarea volumului de poezii cu acelaşi titlu, oferit cu multă bucurie de Natalia Ovsienko – artist rus, laureat al multor concursuri de artă plastică, membru al Uniunii Artiştilor Plastici, membru de onoare al Academiei de Artă din Federaţia Rusă, etc.

Expoziţia "Culorile Rusiei" emană emoţia unui artist complex, sensibil şi cultivat. Tablourile reprezintă o întoarcere la motivele autentice ale Rusiei. Natalia Ovsienko vede lumea din perspective pe care ochiul nostru le poate sesiza, dacă paşii ne vor purta prin faţa tablourilor domniei sale.

Astfel, poeziile rezonează perfect cu pictura artistei, imagine şi cuvânt împreună, o combinaţie inedită, unde metafora dă culoare poeziei şi penelul culoare ilustraţiei. Iar păpuşile tradiţionale vor „coborî” din tablourile cu natură moartă în sala „Lena Constante” şi vor fi expuse în vitrine spre încântarea vizitatorului.

În cadrul acestei expoziţii, va avea loc un atelier de confecţionat păpuşi, condus chiar de către autoarea expoziţiei, doamna Natalia Ovsienko. Acest atelier se va desfăşura în sala unde se află expoziţia – Lena Constante, iar participarea se face cu înscriere prealabilă, la nr. de telefon 021 317 91 03 – int. 195/Andreea Majuru.


Expoziţia "Culorile Rusiei" va putea fi vizitată în perioada 20 noiembrie –               7 decembrie 2014, în sala „Lena Constante”, Şos. Kiseleff, nr. 30, sector 1, Bucureşti, de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.




Mai multe detalii:
Biroul Relaţii Publice:
021 317 91 03/ int. 178, 186