21.12.2013

Sărbători Fericite! şi La mulţi ani!



Dragi vizitatori,

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” a fost tot anul deschis pentru dumneavoastră, de luni până duminică, chiar şi în zilele declarate sărbători legale.
Vă mulţumim ca ne-aţi trecut pragul!

Din motive de conservare pe perioada iernii, interiorul multor case nu se va putea vizita. Casele deschise vor fi afişate zilnic la intrare.

In perioadele 23 –31 decembrie 2013 şi 1 – 5 ianuarie 2014 muzeul este închis.

LA MULŢI ANI!

Dear visitors,

„Dimitrie Gusti” National Village Museum was opened for you all year long, from Monday to Sunday and even on national holidays.
Thank you for visiting us!

During wintertime, due to conservation matters, the interior of almost all traditional houses will not be available for visiting.
The list of opened houses will be displayed every day at the entrance.

Between 23rd - 31st of December 2013 and 1st – 5th of January 2014, the museum is closed.

HAPPY NEW YEAR!

16.12.2013

Vernisajul expoziţiei: FAMILIA GUREI. TREI GENERAŢII CU ALES HAR AL „PENELULUI DE SUBŢIRE”.



Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” vă invită, miercuri, 18 decembrie 2013, ora 1400, în sala Lena Constante, la vernisajul expoziţiei:

FAMILIA GUREI.
TREI GENERAŢII CU ALES HAR AL „PENELULUI DE SUBŢIRE”.

Evenimentul îmbină obiectivele a două mari programe de cercetare ale muzeului, “Comunităţi etnice din România” şi “Biserica, centrul spiritual al satului românesc”, în ideea de a prezenta credinţa unei etnii, cea a ruşilor-lipoveni, şi o foarte succintă prezentare a elementelor tradiţionale care-i definesc, ambele punctate în pliantul expoziţiei.
        
Astfel prezentăm, prin măiestria şi harul penelului lor, 3 meşteri iconari lipoveni, din Slava Cercheză, jud. Tulcea: Nikita, Ştefan şi Timofei Gurei – bunic, tată, fiu - 3 generaţii dedicate întru totul credinţei, talentului lor şi transmiterii tradiţiei.

Alături de aceste icoane, rod al talentului lor, a mai fost etalată şi o suită de icoane vechi şi de carte rară, din colecţia lor particulară. Această expoziţie „de familie”, grupează un număr de 57 obiecte, din care 25 icoane şi triptice noi (autori Ştefan şi Timofei Gurei), 1 icoană a bunicului (Nikita Gurei), 11 cărţi şi manuscrise vechi, datate sau databile în sec. XVII - XIX şi 20 de icoane databile în sec. XVIII - XX.
        
Ineditul evenimentului se regăseşte şi în prezentarea, în premieră pe simezele muzeului nostru, a unei colecţii exclusive de icoane şi carte veche creştin-ortodoxă de rit vechi. Această credinţă i-a făcut pe străbunii lor, după anul 1654, să-şi părăsească meleagurile natale şi să se stabilească în Dobrogea, locul binecuvântat de Dumnezeu să primească toate credinţele şi să le facă să trăiască într-o deplină armonie.

Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 18 decembrie 2013 – 25 februarie 2014, în Sala Lena Constante (Şos. Kiseleff, nr. 30, sector 1, Bucureşti) de luni până vineri, între orele 900 – 1700.

Informaţii suplimentare:
Biroul Relaţii Publice, Expoziţii:
Tel: 021.317.91.03/ 178, 143, 186

11.12.2013

Festivalul de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Florile Dalbe”, 14-15 decembrie 2013



Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada 14-15 decembrie 2013, Festivalul de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Florile Dalbe”.

Frumuseţea datinilor şi a obiceiurilor, a costumelor cu întreaga lor recuzită, spectaculozitatea şi ineditul fac din acest program un veritabil eveniment cultural. Cetele mascaţilor se vor aduna şi vă vor arăta cât de importante sunt tradiţiile la sat şi cât de mândre sunt de obiceiurile de Crăciun.

Uliţele satului vor răsuna de colinde şi urături, zurgălăi şi jocuri cu măşti, iar de pe mesele împodobite, vă îmbie vin şi cozonaci, covrigi şi colaci, nuci şi mere, produse gastronomice tradiţionale româneşti de sezon, inclusiv produse bio.

Deschiderea evenimentului va avea loc sâmbătă, 14 decembrie, la ora 12.00, când veţi fi întâmpinaţi de colindătorii Ansamblului Ţara Vrancei din Focşani, jud. Vrancea şi de soliştii Loredana Streche, Alin Suceveanu şi Florin Pârlan, cu un buchet de cântece populare şi colinde tradiţionale.

Duminică, începând cu ora 11.00, cetele de mascaţi se vor aduna într-o mândră paradă a obiceiurilor de Anul Nou, după care vor colinda pe la streşinile caselor din muzeu, ca odinioară, fiind întâmpinate de gazde cu mere, nuci şi colaci. Vor fi cete din diferite zone ale ţării, cu obiceiurile specifice: Capra, Ursul, Moşii şi Babele, Căiuţii, Jienii, Moşoaiele, Pluguşorul, Sorcova, Colindele.

E vremea darurilor şi a gândurilor bune, a aromelor de cozonac şi a vinului fiert, a colindelor şi a bucuriei. Veniţi la Muzeu şi redescoperiţi datinile strămoşeşti, simţiţi-vă din nou copii şi colindaţi alături de noi şi grupurile de colindători pentru a aduce bucurie în sufletul tuturor.
La mulţi ani şi Sărbători fericite!

Program târg: 14 – 15 decembrie -  9.00 – 17.00
Program artistic: 14 decembrie – orele 12.00 – 14.00
                            15 decembrie – orele 11.00 – 16.00
                          

Conf. univ. dr. Paula Popoiu
Director General                                                                           Informaţii suplimentare:
Biroul Relaţii Publice, Programe Culturale:
                                                                                             Tel: 021.317.91.03/ 178, 191

04.12.2013

Vernisajul expoziţiei de sculptura DAVID BUZGAR, Foaierul Lena Constante, Sos. Kiseleff nr. 30.


Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Prahova vă invită miercuri, 4 decembrie 2013, la orele 16.00, la vernisajul expoziţiei de sculptura 
DAVID BUZGAR, care va avea loc în Foaierul Lena Constante, Sos. Kiseleff nr. 30.
Născut în 1941 la Sibiu, David Buzgar a studiat la Academia Populară de Artă din Timişoara, secţia Sculptură, iar ulterior s-a stabilit în Insulele Baleare - Palma de Mallorca, unde expune sub pseudonimul  David Dagaro.
 Lucrează cu diverse materiale - metal, răşină, lemn, piatră etc. folosind tehnici ale artei de avangardă. Modelează cu fir de oţel, iar odată finalizat acest proces, continuă opera în bronz şi ocazional în argint.
     Între 1966 şi 1969 a realizat diferite expoziţii în Ungaria, Cehoslovacia şi Germania. Din 1970 până în 1997 organizează expoziţii în Germania, Franţa, America, Spania, Palma de Mallorca, Olanda.

     Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 4 decembrie 2013 – 25 februarie 2014, între orele 10.00 – 16.00.



27.11.2013

Ziua Naţională a României la Muzeul Satului 30 noiembrie – 1 decembrie 2013




Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită să sărbătorim împreună, în zilele de 30 decembrie şi 1 decembrie 2013, Ziua Naţională a României, în stil tradiţional.

Se împlinesc 95 de ani de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918, moment istoric de mare importanţă, care a împlinit visul tuturor românilor.

La Muzeul Satului, unim meşterii populari din toată ţara, oferindu-vă posibilitatea de a admira şi cumpăra obiecte meşteşugite cu drag, produse din gastronomia tradiţională şi produse bio, dulceţuri, murături, fructe şi flori de sezon.

Totodată, în ziua de duminică, 1 decembrie, după Parada Militară de pe Şoseaua Kiseleff, vă aşteptăm să ne treceţi pragul, întâmpinându-vă cu onoruri militare în uniforme specifice Primului Război Mondial – Asociaţia Tadiţia Militară, vă invităm la Hora românilor, susţinută de Şcoala de dans popular Larisa şi Marin Barbu, să ascultaţi cântece populare din Buocovina interpretate de Alin Suceveanu, dar şi muzică clasică - recital la harpă – Ana Mincu, Bucureşti şi duet – pian şi chitară clasică, cu Marius Cătălin Deneş şi Adrian Ferenţ.

Veţi avea ocazia să admiraţi şi cumpăraţi obiecte confecţionate în penitenciare de către deţinuţi privaţi de libertate. Muzeul Satului continuă astfel programul de educare a publicului în spiritul iubirii de oameni şi tradiţii.

Vin Sărbătorile de iarnă şi dorim să deschidem Cartea Faptelor Bune; haideţi să o cinstim şi să ne bucurăm de noi!

Program:
Sâmbătă şi duminică, 30 noiembrie – 1 decembrie 2013 - Târgul meşterilor populari – 9.00 – 17.00
Duminică, 1 decembrie – Program artistic - 14.00 – 16.00




Mai multe informaţii
Biroul de Relaţii Publice – 021 317 91 03 – int. 178

ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI LA MUZEUL SATULUI

30 noiembrie – 1 decembrie 2013



SÂMBĂTĂ, 30 NOIEMBRIE


12.00 – 17.00  La târg… obiecte realizate de meşteri populari, produse din gastronomia tradiţională, produse bio.  



DUMINICĂ, 1 DECEMBRIE

14.00   Pentru onor… înainte!
Asociaţia Tradiţia militară – Preşedinte  dr. Mircea Stoica
14.20   Hora românilor…
Şcoala de dans popular Larisa şi Marin Barbu – Bucureşti
            Coordonator – Larisa Barbu            
                                                           
15.00   Bucovină plai cu dor…  
            Alin Suceveanu – Suceava                                                                (Scena Dumitra)

15.20   Recital de harpă
            Ana Mincu – Bucureşti

15.40      Muzică clasică
Marius Cătălin Deneş (pian) şi Adrian Ferent (chitară)      (Sala Victor Ion Popa)


09.00 – 17.00  La târg… obiecte realizate de meşteri populari, produse din gastronomia tradiţională, produse bio.  








Asociaţia Tradiţia Militară – Bucureşti

Asociaţia Tradiţia Militară, prima membră din România a Uniunii Europene a Asociaţiilor Istorico - Militare, este cea mai veche asociaţie de reconstituire istorico-militară a secolelor XIX – XX din România. Preşedintele de Onoare al ATM este Academician Dinu C. Giurescu, iar membru de onoare şi consilier militar este fostul Director al Muzeului Militar Naţional, Col. Dr. V. Popa. Asociaţia a participat la numeroase ceremonii şi reconstituiri, în ţară şi în străinătate, începând cu anul 2004. Tradiţia Militară este prima organizaţie de profil care a participat la parada militară de Ziua Naţională de la Arcul de Triumf, la 1 decembrie 2009. Membrii asociaţiei sunt în majoritate civili din cele mai diferite domenii de activitate: tehnică, medicină, arhitectură, istorie, justiţie, etc.


Şcoala de dans popular românesc Larisa şi Marin Barbu

Din dorinţa de a transmite cunoştinţele legate de jocul tradiţional românesc,
în anul 2000, s-au pus bazele primei şcoli de dans popular românesc, la iniţiativa  Maestrului coregraf Marin Barbu. Pe parcursul  anilor, şi-au însuşit peste 100 de jocuri tradiţionale din toate zonele  României. Prima întâlnire a elevilor şcolii a avut loc chiar la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”. Astăzi, Şcoala de dans popular românesc Larisa şi Marin Barbu, are elevi cu vârste cuprinse între 4 şi 58 de ani. De Ziua Naţională a României vor prezenta câteva suite de dansuri, în care vor evolua şi cei mai mici membri ai şcolii.


Alin Suceveanu - Suceava
 Alin Suceveanu, originar din Bucovina, a debutat în muzica populară ca membru al Ansamblului Balada Bucovinei în anul 1994. Absolvent al Facultăţii de Muzică din cadrul Universităţii Spiru Haret din Bucureşti, este preocupat să culeagă folclor autentic din ţinutul natal, realizând un repertoriu apreciat de specialişti şi public. A participat la numeroase turnee în ţară, la concursuri şi festivaluri unde a obţinut numeroase premii. În 2006 a obţinut Premiul I la Festivalul Naţional al Cântecului Popular Românesc Din străbuni, din oameni buni - Iaşi. Prezent deseori pe scena Muzeului Satului din Bucureşti, Alin Suceveanu este un iubitor şi păstrător de nădejde al valorilor culturii populare tradiţionale.


Marius Denes – Bucureşti 

Student în anul I la Facultatea de Interpretare Muzicală, secţia pian, din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, Marius Denes a obţinut peste 30 premii întâi internaţionale şi diferite distincţii, premii de excelenţă oferite de Primăria Municipiul Bucureşti. A susţinut numeroase concerte cu orchestrele filarmonicilor din ţară precum şi pe plan internaţional.


Adrian Frent – Bucureşti 

Elev în clasa a VII-a la Colegiul Naţional de Arte Dinu Lipatti din Bucureşti, Adrian Frent este un artist deosebit cu calităţi infinite. Studiază chitara de un an şi deja dovedeşte că poate susţine un concert, ne-mai făcând muzică până  la admiterea în clasa a VI-a, la Colegiul Naţional de Arte Dinu Lipatti.



Ana Mincu – Bucureşti 

Elevă în clasa a X-a la Colegiul Naţional de Muzică "George Enescu" din Bucureşti, Ana Mincu a început studiul harpei la vârsta de 13 ani, la Şcoala de Muzică şi Arte Plastice "Iosif Sava" Nr. 1 din Bucuresti, la clasa prof. Margareta Ignătescu. În numai trei ani de studiu al instrumentului, a obţinut Premiul I la Olimpiada Naţională de Muzică (etapa naţională 2012), Premiul I la Concursul Naţional Tinere Talente (2011, 2012, 2013), Premiul I la Concursul Internaţional Timotei Popovici (2013). A susţinut recitaluri la Sala Dalles, Palatul Cantacuzino, Palatul Şuţu, Piaţa Festivalului Internaţional "George Enescu". A fost admisă în Orchestra Internaţională de Tineret European Young Orchestra, alături de care a susţinut concerte în Croaţia (2013). 

 Centrul de Creativitate Benefică este prezent activ şi cu ocazia Zilei Naţionale a României, la Muzeul Satului, cu un minirecital de harpă. Solista este Ana Mincu, de la Colegiul Naţional de Muzică "George Enescu" din Bucureşti - o tânără pasionată de acest instrument, o tânără despre care profesoara ei, Miruna Vidican, spune: “are o activitate solistică intensă care necesită o implicare temeinică, bazată pe entuziasm şi devotament. Premisele conturează desăvârşirea unei intrumentiste deosebite, putându-se întrevedea calităţile şi condiţiile necesare tipului personalităţii de renume”.  



26.11.2013

Vernisajul expoziţiei de pictură şi gravură Harry Guttman, la Muzeul Satului, 28 noiembrie 2013, ora 17.00


            


Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” invită iubitorii de artă, joi, 28 noiembrie 2013, ora 17.00, la vernisajul expoziţiei de pictură şi gravură Harry Guttman, cu lucrări ce aparţin colecţionarului Dragan Djordjevic.

Peste cincizeci de lucrări semnate de renumitul pictor  vor putea fi admirate în perioada 28 noiembrie 2013 – 9 februarie 2014, la sala de expoziţii „Gheorghe Focşa” din Şoseaua Kiseleff, nr. 28-30, sector 1, Bucureşti, de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.

Harry Guttman s-a născut la Bucureşti, pe 24 iunie 1933. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti în anul 1960, secţia Desen şi Gravură, avându-l ca mentor pe eminentul profesor Vasile Kazar, care a impus elevilor săi transformarea desenului dintr-o ilustrare epic-narativă, în compoziţii simbolice moderne, semiabstracte.

În cadrul generaţiei sale s-a remarcat ca „pion al artei de avangardă” în România.  A expus atât în galerii prestigioase din capitală şi din marile oraşe ale ţării, cât şi în străinătate – Sao Paolo, Moscova, Paris, Lyon, New York, Montreal, Tel Aviv, Praga, Liège, Budapesta, Veneţia. Lucrările sale au primit aprecierea criticilor de artă, figurează în  cataloage internaţionale şi participă la importante licitaţii de artă.

Ineditul picturii sale a atras atenţia multor colecţionari. Între ei se numără şi Dragan Djordjevic, deţinătorul unui număr considerabil de lucrări semnate Harry Guttmann - aproape 200 de picturi şi gravuri, pe care le consideră proaspete, originale, inedite, diverse, măiestrit colorate.

Despre pictor, criticul de artă Mircea Deac spunea: Harry Guttman, ca toţi pictorii de talent, este obsedat de meseria lui. Pictorii nu sunt nişte oameni obişnuiţi. Ei trăiesc în lumea fanteziei şi a imaginaţiei miraculoase. Opera sa este marcată de diversitatea de stiluri, înscriindu-se strălucit în tendinţele artistice europene şi a cărei reputaţie a cucerit mai multe continente.



Mai multe informaţii
Biroul Relaţii Publice
021 317 91 03/ int. 178

20.11.2013

"Festivalul dulceţii" la Muzeul satului, 23 noiembrie 2013, orele 10.00 - 16.00


                   


AFSR – Asociaţia Cele mai frumoase sate din România
Comuna Izvoarele din judeţul Prahova
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti


Anunţă organizarea „ZILEI DULCI A ROMÂNIEI” şi a „ŞEZĂTORII CULTURALE A COMUNEI IZVOARELE” (JUDETUL PRAHOVA), sâmbătă, 23 noiembrie 2013, între orele 10.00 – 16.00, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti.

Acest eveniment este destinat promovării în primul rând a dulceţii româneşti şi a prăjiturilor, sucurilor şi siropurilor, a mierii de albine şi a reţetelor din zona Izvoarele.

În jurul dulceţii româneşti se va împleti o zi a culturii şi artei din comuna Izvoarele. Vizitatorii vor descoperi astfel frânturi din viaţa de zi cu zi a comunei, activităţile şi pasiunile locuitorilor unui sat din judeţul Prahova.

Acest eveniment va prezenta publicului bucureştean ce înseamnă un sat frumos al României, un sat care are o bază sportivă, obiective turistice atractive deosebite - Pădurea Fermecată – pădurea educativă), un muzeu dedicat comunităţii locale şi o zonă de agrement  deosebită. Va fi o sărbătoare a dulceţii – FESTIVALUL DULCEŢII.

Date de contact
Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”
Alina-Ramona Anghel
0748 148 718

AFSR – ASOCIAŢIA CELE MAI FRUMOASE SATE DIN ROMÂNIA
Marghiol Nicolae
0749 22 30 53


PROGRAMUL EVENIMENTULUI


10,00-11,00  
facem cunoştinţă cu artistul  popular  - dezvăluirea  sensibilităţii  native  a omului  simplu născut , crescut şi educat la ţară.

Clubul Seniorilor - Izvoarele:  prezentarea   creaţiilor literare,  editate  în volume de poezie,  de  către  Centrul Cultural  Izvoarele .

11,00-12,00

Şcoala de Bucătărie Românească – Dulceţuri româneşti
Prezentarea  dulceţurilor, reţetelor  de preparare;  degustare

Angheluş Popa  -  dulceaţă de seminţe de dovleac.
Mioara Panait - dulceaţă de  ardei usturat , pastă de maceşe, pastă  de  gherghine ;
               - Preparat  dulceaţă de gutui (numai daca locul permite !)
Elisabeta Neagoie – dulceaţă de la Brebu

12,00-13,00
Program  artistic  prezentat de  Ansamblul  folcloric “Izvorasul “  
Solişti: Bianca Zarna, Marina Şandru, Ana-Maria Pârvu,
Anelice Aldea, Teodora Sandu, Elena Albu, Marius Găinuş,
Theodora Diaconu.
Suite de dansuri  populare specifice  Văii Teleajenului
13,00-14,00
Expoziţii:
·        Maria Puiu - pictură
·        Vasile Alexe - sculptură  şi artă populară contemporană: covoare, carpete şi  tapiserii  din lână, ţesute în război sau pe gherghef de meşterii populari: Lizeta Ionescu, Maria Gaftoi, Maria Călinoiu, Aurica Muscalu.
14,00-15,00
Expoziţie  fotografie:  Aspecte din activitatea  şi preocupările comunităţii  locale
15,00-16,00
Şezătoare:  perpetuarea unor tradiţii, îndeletniciri şi meşteşuguri locale:
- ţesut  în război , tors şi depănat  lâna, tricotat, croşetat.

Interpreţi: Lizeta Ionescu, Maria Gaftoi, Maria Iordache, Constantin Popescu - fluier, muzicuţă  şi  acordeon, Aurica Druga  –  fluier  şi cimpoi, Barat Anghel – acordeon


24.10.2013

Cingătorile în cultura etniilor


  


Expoziţia „Cingătorile în cultura etniilor” prezintă în premieră o colecţie unică de cingători achiziţionate de Muzeul Naţional de Etnografie Rusă.

Costumul tradiţional al popoarelor din Rusia avea mai multe funcţii în acelaşi timp: practică, apotropaică, simbolică, magică, etnică, estetică şi de marcă identitară. Păstrarea consecventă a cingătorii, cu rol de element indispensabil al costumului, trebuie asociată cu funcţia ei utilitară şi apoi cu cea de marcă etnică. Cingătoarea (brâul) era un element obligatoriu al îmbrăcămintei pentru femei, bărbaţi şi copii. În secolul al XIX-lea şi la începutul secolului XX, pentru confecţionarea cingătorilor se utilizau mai multe tipuri de materiale: textile, pielea, metalul etc. Ca modalitate de purtare existau două posibilităţi, fie cu capetele ascunse sub cingătoare, fie poziţionată la vedere, cu capetele, intens colorate, lăsate să cadă liber. La cingătoare erau purtate diverse obiecte: femeile purtau chei, piepteni sau portofele, iar bărbaţii purtau cuţite, pipe, tabachere, „cociadâge” (instrumente de împletit opincile) sau mici gentuţe din piele („calita”). Din moda orăşenească au fost preluate mai târziu ca accesorii ale cingătorii -  „gamanele”, nişte buzunare cu rol de portofel, utilizate pentru păstrarea banilor sau a obiectelor mici („lakomnik”).

Cingătorile aveau funcţii diferite în portul bărbatului şi al femeii. La costumul bărbătesc, cingătorii, realizată din piele, metal sau material textil, i se aplicau amulete cu rol apotropaic ce protejau calităţile bărbăteşti. Mai mult, efortul fizic mare ce însoţea munca tradiţională a bărbatului, a impus confecţionarea curelelor din piele pentru a se proteja astfel muşchii abdomenului şi ai spatelui. În ipostaza bărbatului luptător, centura a fost investită şi cu o altă funcţie apotropaică, existând credinţa că prin purtarea ei, în jurul luptătorului se crea un cerc sacru, cu rol de apărare. Bineânţeles că centurile reprezentau şi un simbol al prestigiului şi al destoiniciei bărbatului luptător.
Centura, decorată cu catarame din aur sau argint, cu lănţişoare şi amulete, era folosită şi pentru purtarea armei, care devine un accesoriu obligatoriu al portului tradiţional bărbătesc. Din secolul al XVIII-lea şi până în prima jumătate a secolului al XIX-lea, funcţia era aceea de etalare şi de păstrare a bogăţiei celui care o purta, înfrumuseţându-i costumul.
Femeile purtau de obicei brâie din materiale ţesute sau împletite, din lână, in, cânepă, bumbac sau mătase, cu lăţimi specifice fiecărei categorii de vârstă, fetele purtând cingători înguste iar femeile cingători late.

Simbolistica funcţiilor cingătorii este în strânsă legătură cu fertilitatea. Asocierea a două simboluri universale, simbolul cercului (cu rol de apărare) şi al nodului (ce asigură caracterul închis al spaţiului), explică alegerea cingătorii de către un popor ca pe o metaforă a pântecelui. În ritualurile de naştere, cingătoarea era folosită pentru a uşura chinurile facerii, iar cingătorile lungi ţesute sau împletite erau folosite ca faşă pentru nou născuţi. Noul născut primeşte pentru prima dată o cingătoare imediat după botez, ca semn de intrare în noua lume. Brâul şi crucea astfel primite, cu rol protector, puteau fi purtate toată viaţa. Erau situaţii când o persoană purta două cingători, cea primită în dar la botez, pe sub haine, şi o alta pe deasupra, cea mai importantă fiind considerată cea de botez, prin funcţia sa protectoare. După vechile tradiţii, cingătorile trebuiau să fie de culoare roşie, având în vedere faptul că această culoare apără de spiritele malefice şi de deochi.

Cingătoarea este prezentă şi în obiceiurile de înmormântare, în acest caz rolul ei fiind de stabilire a legăturii simbolice în lumea aceasta şi lumea de dincolo.
Cingătoarea era folosită în practicile magice, la ghicit, la descântat sau la farmecele de dragoste. În credinţa populară, vrăjitorii/vrăjitoarele şi rusalcele, nu purtau cingători.

Cureaua – cingătoarea din piele – a intrat în uz ca marcă profesională pentru vracii (vindecătorii) de cai, pentru ciobani sau pentru membrii unor bresle profesionale din Orient. Cingătorile ţesute aveau şi alte utilizări, putând deveni prosop, covoraş de rugăciuni, faţă de masă, geantă, chiar acoperământ de cap în Asia Centrală.

Cingătorile prezentate în acestă expoziţie demonstrează varietatea etnică şi măiestria meşterilor, fiind un autentic izvor de inspiraţie şi pentru artiştii contemporani. 

"Kuşakk" - ştergar de brâu
In, fibre de mătase: ţesut, brodat.
Ijori (ižora). A doua jumătate a secolului al XIX - lea
"Poagan" - brâu femeiesc cu talismane.
Ţesătură din lână cu aplicaţii de piele, stofă, sticlă, metal, cupru: croire, coasere.
Sami. Începutul secolului XX.
"Goti" - cingătoare femeiască
Fir de mătase; ţesut în mai multe iţe, cu model.
Armeni, Sfârşitul secolului al XIX-lea.
"Brâu" - cingătoare de bărbat
Lână.
Moldoveni. Anii 30 ai secolului trecut. 
Cingătoare femeiască cu podoabe
Lână, in, scoici, sticlă, porţelan.
Mordvini-mokşa.
Sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX.
"Ceres" - curea lată bărbătească cu lanţ şi punguţă pentru bani
Piele, catarame din cupru, nasturi metalici.
Boiki. Sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX.
Ţăran în costum tradiţional.
Ucrainean.
Fotografie din 1906

Femei şi fete în port de sărbătoare.
Mari.
Fotografie 1905-1906
Fată de familie nobilă
Abazini.
Sfârşitul secolului al XIX-lea.
Cuţit cu teacă şi beţişoare pentru mâncat, breloc cu cremene şi contragreutate
Lemn, piele, metal comun, argint, nefrit, os.
Buriaţi.
Sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea
Pânză din bumbac, piele, pluş, metal, nasturi din porţelan şi cositor (staniu); incizare pe fier cu argint, cusut.
Buriaţi.
Sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX
"Ciu" - cingătoare femeiască de sărbătoare.
Stofă, mărgele, piele de ren, metal, blană de ren, mărgele cusute.
Selkupi.
Sfârşitul secolului al XIX-lea
Adolescentă în costum de sărbătoare
Ruşi.
A doua jumătate a secolului al XIX-lea
Centură cu bandulieră de aramă şi geantă cu decor aplicat metalic, reprezentând figuri antropomorfe şi un călăreţ.
Piele, metal, catifea.
Ruşi.
A doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Pungă pentru tutun, ornamentată cu motive florale şi ciucuri din lână, dăruită de logodnică viitorului soţ.
Ruşi
Fotografie 1909

Curea bărbătească de sărbătoare.
Piele, catifea, metal aurit, turcoaze, rubine, smaralde.
Uzbeci.
Ultimul sfert al secolului al XIX-lea.
Tânar.
Turcmeni-tekinţi.
Fotografie 1901

22.10.2013

„Săptămâna fără calculator” la Muzeul Satului, 4-8 noiembrie 2013


Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada 4 - 8 noiembrie 2013, programul educativ „Săptămâna fără calculator”.

Proiectul face parte din programul „Vacanţă la Muzeul Satului” şi este dedicat tinerei generaţii – preşcolari şi şcolari, care îşi doresc să înveţe din tainele meşteşugurilor populare (pe prispa bunicii de la muzeu). Acest proiect se desfăşoară în săptămâna de vacanţă intersemestrială a elevilor claselor  I – IV, cu scopul de a valorifica timpul liber, în cel mai plăcut mod. Scopul final este implicarea participanţilor în activităţi care să le pună în valoare creativitatea şi să le dezvolte manualitatea în forme reconfortante din punct de vedere fizic şi psihic, pe principii care ulterior pot folosi în diverse domenii ocupaţionale.

Oferim în acest fel o alternativă faţă de concentrarea exclusivă faţă de calculator (totodată, distragerea atenţiei acestora din faţa calculatorului pentru 2 ore) într-o societate dependentă excesiv de acest mijloc de comunicare. Programul oferă posibilitatea diversificării preocupărilor, exersarea odihnei active în cadrul educaţiei nonformale (îmbunătăţirii exerciţiului de atenţie la şcoală) şi o implicare efectivă în relaţiile interumane, prin socializarea în cadrul activităţilor propuse de muzeu.

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” desfăşoară programe pentru copii şi tineri, oferind alternative de petrecere a timpului liber, organizând ateliere interactive, vizite de descoperire şi cunoaştere a patrimoniului etnologic. Prin paleta de programe oferită publicului larg, se doreşte educarea şi formarea prin şi pentru cultură, respectarea valorilor tradiţionale, descoperirea şi redescoperirea patrimoniului (tangibil şi intangibil).

Doritorii se pot înscrie la următoarele ateliere de creaţie: modelaj în lut, podoabe populare, ţesut, ouă încondeiate, păpuşi, măşti, împletituri textile, icoane pe sticlă, noduri, dansuri populare, atelierul „micul constructor – machete ale caselor din muzeu” şi atelierul „micul restaurator”,  în limita a 15 locuri de atelier.

Orarul desfăşurării atelierelor este cuprins între orele 10.00-11.30 şi 12.00-13.30, zilnic, de luni până vineri.
Muzeul asigură următoarele materiale şi uneltele necesare atelierelor de creaţie: lut, condeie pentru încondeierea ouălor, sticlă de 0,5 mm pentru icoane, sfoară, lemn, carton şi materiale textile.
Preţul pentru participarea la fiecare atelier este 10 lei/persoană (include materiale şi uneltele necesare atelierelor de creaţie).

Informaţii suplimentare precum şi înscrieri se fac la telefon :
021 317 91 03/ int. 191,195.
Persoane de contact : Andreea Majuru, Nicoleta Chiru, Mariana Soare

Mulţumim partenerilor, sponsorilor şi partenerilor media:
Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România
BRD Groupe Societe Generale

Jurnalul Naţional, Agerpres, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Şapte Seri, Bucharest Herald, Online Gallery, Ziare.com, In parc.ro, Autentici.ro, Cursuri pentru copii.ro, RNMR, AMALR








10.00 – 11.30
12.00 – 13.30
1.



LUNI
4 NOIEMBRIE
DANSURI POPULARE
 Coordonator – Alin Suceveanu
         (Sala de sticlă)


 MODELAJ ÎN LUT
 Coordonatori: Oana şi Irina Răitaru
         (Sala de pedagogie 2)
           
 DANSURI POPULARE
Coordonator – Alin Suceveanu
         (Sala de sticlă)


PĂPUŞI
Coordonator – Silvia Ciobataru
       (Sala de pedagogie 5)
2.



MARŢI
5 NOIEMBRIE
ICOANE PE STICLĂ
Coordonator – Carmen Catană
        (Sala de pedagogie 4)

MICUL RESTAURATOR
Coordonator – Gabriela Iuriciuc
       (Sala de pedagogie 2)

 ICOANE PE STICLĂ
Coordonator – Carmen Catană
       (Sala de pedagogie 4)

MICUL CONSTRUCTOR
Coordonatori: Irina şi Livia Răitaru
         (Sala de pedagogie 2)
3.


MIERCURI
6 NOIEMBRIE
ÎNCONDEIAT OUĂ
Coordonator – Valeria Fercal
        (Sala de pedagogie 4)

NODURI
Coordonator – Oana Răitaru 
     (Sala de pedagogie 2)
PODOABE POPULARE
Coordonator – Raluca Pascaru
         (Sala de pedagogie 5)

MĂŞTI POPULARE
Coordonator – Elena Ştefanschi
         (Sala de pedagogie 2)

4.


JOI
7 NOIEMBRIE

ÎNCONDEIAT OUĂ
Coordonator – Valeria Fercal
        (Sala de pedagogie 4)

ÎMPLETITURI DIN SFOARĂ
Coordonator – Eugenia Tudor
          (Sala de pedagogie 2)

NODURI
Coordonator – Oana Răitaru  
      (Sala de pedagogie 4)

ÎMPLETITURI DIN SFOARĂ
Coordonator – Eugenia Tudor
        (Sala de pedagogie 2)
5.


VINERI
8 NOIEMBRIE

 MODELAJ ÎN LUT
 Coordonatori: Oana şi Irina Răitaru
          (Sala de pedagogie 2)
DANSURI POPULARE
Coordonator – Alin Suceveanu
            (Sala de sticlă)